El objetivo de este artículo es indagar en la fundamentación schmittiana del individuo y de la reserva de conciencia. En la actualidad, buena parte de la recepción contemporánea considera al jurista renano como un antiliberal y, por lo tanto, como un antiindividualista. Sin embargo, nuestra hipótesis es que es posible encontrar en su obra no solo una crítica a la noción liberal de individuo, sino también una concepción propositiva a través de sus reflexiones sobre la crítica frente a la autoridad (...) y al poder público. Para demostrarla, se propone un abordaje hermenéutico-exegético de sus obras —principalmente, de las conferencias sobre El Leviatán en la teoría del Estado de Thomas Hobbes y del artículo "La visibilidad de la Iglesia. Una reflexión escolástica”— para indagar la acción humana como fundadora del orden político y las posibilidades del individuo de criticar a la autoridad. El artículo sostiene que Carl Schmitt formula una noción de individualidad de signo distinto a la liberal y que se vincula íntimamente con la idea de Derecho, el entramado institucional-estatal y el sustrato comunitario. (shrink)

There seems to be an inconsistency at the heart of Aristotle’s Metaphysics: a differentia is said both to presuppose its genus (in vii 12) and to be logically independent from it (in x 7). I argue that the relation of analogy resolves this inconsistency, restores the coherence of the concepts of differentia and species, and gives x 7 its rightful place in the development of the Metaphysics.

În acest eseu evidențiez principalele aspecte psihologice și filosofice desprinse din filmul Solaris regizat de Andrei Tarkovski, precum și tehnicile cinematografice utilizate de regizor pentru a-și transmite mesajele spectatorului. În ”Introducere” prezint pe scurt elementele relevante din biografia lui Tarkovski și o prezentare generală a romanului Solaris a lui Stanislav Lem și filmul Solaris în regia lui Andrei Tarkovsky. În ”Tehnica cinematografică” vorbesc despre ritmul specific al scenelor, mișcarea radicală declanșată de Tarkovsky în cinematografia modernă, rolul elementelor simbolice și iconice, (...) , și afinitățile cu zona fantastică a literaturii ruse. În ”Aspecte psihologice” analizez problema comunicării într-o societate umană a viitorului considerată de Tarkovsky ca rigidă, obsesia casei, și evoluția personală a lui Kris, Hari, și a relațiilor dintre ei. În ”Aspecte filosofice” se analizează filmul prin prisma filosofiei minții (dualismul cartezian, reducționismul și funcționalismul), a problemei identității personale, a teoriei spațiilor heterotopice dezvoltată de Michel Foucault, și interpretările semantice care se pot deduce din film. De asemenea, se analizează problema identității personale prin prisma filosofiei lui Locke. ”Concluziile” expun ideile generale rezultate din acest eseu, respectiv că Tentativele omului de a clasifica și de a păstra forme de interacțiune cu entități necunoscute vor fi întotdeauna condamnate la eșec și vor reflecta o greșeală majoră în lumea panoptică în care trăim. În acest cadru de analiză a filosofiei minții, funcționalismul pare a fi cel mai intuitiv. Solaris este, totuși, un film care începe ca o căutare a răspunsurilor și ajunge să ofere aceste răspunsuri împreună cu o serie de întrebări cu totul diferite. (shrink)

Revista Cunoașterea Științifică este o publicație trimestrială din domeniile științei și filosofiei, și domenii conexe de studiu și practică. -/- Cuprins: -/- EDITORIAL / EDITORIAL -/- Nicolae SFETCU From Primitive Instincts to Advanced Cognition: The Evolution of Human Intelligence De la instinctele primitive la cunoașterea avansată: evoluția inteligenței umane -/- ȘTIINȚE NATURALE / NATURAL SCIENCE -/- Nicolae SFETCU Discovery of Astatine by Horia Hulubei Descoperirea astatinului de Horia Hulubei -/- Lucian Ștefan COZMA, Cosmin Vasile ȚENU, Daniela Georgiana GOLEA The Romteleghid (...) project between legend and historical reality Proiectul Romteleghid între legendă și realitate istorică -/- Lucian Ștefan COZMA, Daniela Georgiana GOLEA, Cosmin Vasile ȚENU Inexpensive and environmentally friendly fuel blend for catalytic combustion in power boilers and internal combustion engines – a solution for Europe Amestec de combustibil ieftin și ecologic destinat arderii catalitice în cazanele termoenergetice și motoarele de ardere internă, o soluție pentru Europa -/- ȘTIINȚE SOCIALE / SOCIAL SCIENCE Mădălina MIRON Putinjugend: The Pro-Kremlin Youth Movement Nashi Putinjugend: Mișcarea de tineret pro-Kremlin Nashi -/- Alexandru Ș. BOLOGA and Ana-Maria GRĂMESCU Tropaeum Augusti (France) and Tropaeum Traiani (Romania): A Comparative Study Tropaeum Augusti (Franța) și Tropaeum Traiani (România): Un studiu comparativ -/- Mark C. LUKÁCS Innovative Advertising Campaigns for Cultural Institutions: Exploring Public-Private Partnership Opportunities and Framework Campanii de publicitate inovatoare pentru instituții culturale: Explorarea oportunităților și cadrului de parteneriat public-privat -/- ȘTIINȚE FORMALE / FORMAL SCIENCE -/- Valentin IONESCU In a Universe where space and time are discrete, the maximum possible speed is finite. Lorentz contraction in a discrete universe Într-un Univers în care spațiul și timpul sunt discrete, viteza maximă posibilă este finită. Contracția Lorentz și dilatarea timpului într-un univers discret -/- FILOSOFIE / PHILOSOPHY -/- Dumitru MAZÎLU The subsequent development of the term canon in the early Christian centuries Dezvoltarea subsecventă a termenului de canon în primele secole creștine -/- ISSN 2821-8086 ISSN-L 2821-8086, DOI: 10.58679/CS67492. (shrink)

What can be more fascinating than experimental metaphysics, to quote one of Abner Shimony’s enlightening expressions? Bell inequalities are at the heart of the study of nonlocality. I present a list of open questions, organised in three categories: fundamental; linked to experiments; and exploring nonlocality as a resource. New families of inequalities for binary outcomes are presented.

This article explores the phenomenology of time and eschatology in the thought of Jean-Yves Lacoste, including his recent book on the philosophy of history. Lacoste’s idea of “the hidden present” is examined within the context of his broader theological and philosophical framework, with a particular focus on the way it addresses the intersection of temporality and eternity. Human temporality is characterized by finitude and death, which are interpreted both philosophically—under the influence of Heidegger’s philosophy—and theologically. Using Husserlian and Heideggerian concepts, (...) Lacoste proposes a theologically inspired conceptual network: phenomenological reduction versus theological reduction, world versus creation, death versus resurrection, care (Sorge) versus eschatological restlessness, and time versus eschaton. All of these describe the liturgical experience of man before God and the possibility of an eternity which, from the point of view of the world and of our experience in the world, can only take on the ever-provisional figure of anticipation. The present article argues for the existence of a theological paradox of eschatology in the writings of the French phenomenologist: even if eschatology is only anticipated, the liturgical man, situated before God (coram Deo), experiences it in an incomplete and apophatic manner. (shrink)

Revista Cunoașterea Științifică este o publicație trimestrială din domeniile științei și filosofiei, și domenii conexe de studiu și practică. -/- Cuprins: -/- EDITORIAL / EDITORIAL -/- Nicolae SFETCU Defense Against Advanced Cyber Attacks Apărarea împotriva atacurilor cibernetice avansate -/- ȘTIINȚE NATURALE / NATURAL SCIENCE -/- Nicolae SFETCU Cosmological Tests Based on General Relativity for Gravity Teste cosmologice bazate pe relativitatea generală pentru gravitație -/- Ștefan-Daniel FLOREA Integrating modern technology into seismic risk management Integrarea tehnologiei moderne în gestionarea riscului seismic -/- (...) ȘTIINȚE SOCIALE / SOCIAL SCIENCE -/- Dan D. FARCAȘ Some opinions regarding the ethnogenesis of the Romanians (2) Câteva opinii privind etnogeneza românilor (2) -/- Aliona ROZOVEL UTA Gagauzia, de jure an integral and inalienable part of the Republic of Moldova, de facto tends towards separatism UTA Găgăuzia de jure parte integrantă și inalienabilă a Republicii Moldova, de facto tinde spre separatism -/- ȘTIINȚE FORMALE / FORMAL SCIENCE -/- Constantin POMPARĂU What is the Riemann hypothesis and why it cannot be proved Ce este ipoteza Riemann și de ce nu poate fi demonstrată -/- Ana Denisa CUTEAN și Iulia Denisa MOGA Accounting for infrastructure assets Contabilitatea activelor de infrastructură -/- Iulia Denisa MOGA The technique of the cost approach: construction evaluation Tehnica abordării prin cost: evaluarea construcțiilor -/- FILOSOFIE / PHILOSOPHY -/- Nicolae SFETCU The Republic of Plato: A Philosophical Odyssey Republica lui Platon: o odisee filosofică -/- ISSN 2821-8086 ISSN-L 2821-8086, DOI: 10.58679/CS26154. (shrink)

Evoluția testelor gravitaționale dintr-o perspectivă epistemologică încadrată în conceputul de reconstrucție rațională al lui Imre Lakatos, pe baza metodologiei acestuia a programelor de cercetare. Perioada evaluată este foarte vastă, începând cu filosofia naturală a lui Newton și până la teoriile gravitației cuantice din zilele noastre. Pentru a explica mai rațional evoluția complexă a conceptului de gravitație din ultimul secol, propun o extindere naturală a metodologiei programelor de cercetare pe care o folosesc apoi pe parcursul lucrării. Consider că această abordare oferă (...) o nouă perspectivă asupra modului în care au evaluat în timp conceptul de gravitație și metodele de testare a fiecărei teorii a gravitației, prin observații și experimente. Argumentez, pe baza metodologiei programelor de cercetare și a studiilor oamenilor de știință și filosofilor, că actualele teorii ale gravitației cuantice sunt degenerative, datorită lipsei dovezilor experimentale pe o perioadă îndelungată de timp și a auto-imunizării împotriva posibilității falsificării. Mai mult, în prezent este în curs de dezvoltare un curent metodologic care atribuie un rol secundar, neimportant, verificărilor prin observații și/sau experimente. Din această cauză, nu va fi posibilă o teorie completă a gravitației cuantice în forma actuală care să includă la limită relativitatea generală, întrucât teoriile fizice au fost dintotdeauna ajustate, în decursul evoluției lor, pe baza testelor observaționale sau experimentale, și verificate prin predicțiile făcute. De asemenea, contrar unei opinii răspândite și a unor programe active actuale privind unificarea tuturor forțelor fundamentale ale fizicii într-o singură teorie finală, pe baza teoriei corzilor, argumentez că este puțin probabil în general să se realizeze această unificare, și nu este posibil oricum ca unificarea să se elaboreze pe baza teoriilor actuale ale gravitației cuantice, inclusiv prin teoria corzilor. În plus, susțin punctele de vedere ale unor oameni de știință și filosofi că în prezent se consumă mult prea multe resurse pe ideea dezvoltării teoriilor gravitației cuantice, și în special teoria corzilor, care să includă relativitatea generală și să unifice gravitația cu celelalte forțe, în condițiile în care știința nu impune astfel de programe de cercetare. -/- DOI: 10.13140/RG.2.2.14582.75842 . (shrink)

The διακριτικὴ τέχνη (the art of separating or discriminating), from which the sixth definition of theSophiststarts (226b1–231b9), is puzzling.Prima faciethe art of separating does not fit the initial division of art between ποιητικὴ τέχνη (production) and κτητικὴ τέχνη (acquisition) at 219a8–c9. Therefore, scholars generally agree that, although mutually exclusive, ποιητική and κτητική are not exhaustive and leave room for a third species of art, διακριτικὴ τέχνη, on a par with ποιητική and κτητική. However, I argue that textual evidence suggests otherwise.

Revista IT & C este o publicație trimestrială din domeniile tehnologiei informației și comunicații, și domenii conexe de studiu și practică. -/- Cuprins: -/- EDITORIAL / EDITORIAL -/- Levering Data Science in the Detection of Advanced Persistent Threats Utilizarea științei datelor în detectarea amenințărilor persistente avansate -/- TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI / INFORMATION TECHNOLOGY -/- Detecting Advanced Persistent Threats in Cyber Warfare – Academic Studies Detectarea amenințărilor persistente avansate în războiul cibernetic – Studii academice -/- TELECOMUNICAȚII / TELECOMMUNICATIONS -/- Artificial Intelligence in (...) Communications in Electronic Warfare Inteligența artificială în comunicații în războiul electronic -/- PROGRAMARE / PROGRAMMING -/- Artificial Intelligence Algorithms in Electronic Warfare Algoritmi de inteligența artificială utilizați în războiul electronic -/- SECURITATE CIBERNETICĂ / CYBER SECURITY -/- Cyber Attack Case Studies – Advanced Persistent Threats Studii de caz privind atacurile cibernetice – Amenințările persistente avansate -/- ISSN 2821-8469 ISSN-L 2821-8469, DOI: 10.58679/IT78551 . (shrink)

In this article we argue that the social value of health research should be conceptualized as a function of both the expected benefits of the research and the priority that the beneficiaries deserve. People deserve greater priority the worse off they are. This conception of social value can be applied for at least two important purposes: in health research priority setting when research funders, policy-makers, or researchers decide between alternative research projects; and in evaluating the ethics of proposed research proposals (...) when research ethics committees assess whether the social value of the research is sufficient to justify the risks and burdens to research participants and others. In assessing how far a proposed research project will advance the interests of people who are more disadvantaged, research priority setters and RECs should examine the diseases that the research targets and the type of research. Just as certain diseases impose a greater burden on people who are more disadvantaged, so certain types of intervention and forms of research are more likely to benefit people who are more disadvantaged. We outline which populations are likely to be representative of the global worst off and identify what types of health research, and which disease categories, are priorities for these populations. (shrink)

Revista Intelligence Info este o publicație trimestrială din domeniile intelligence, geopolitică și securitate, și domenii conexe de studiu și practică. -/- Cuprins: -/- EDITORIAL / EDITORIAL -/- Nicolae SFETCU The Role of Polanyi’s Tacit Knowledge in Intelligence Analysis Rolul cunoașterii tacite a lui Polanyi în analiza informațiilor -/- INTELLIGENCE / INTELLIGENCE -/- Tănase TIBERIU Principles, methods and means of intelligence activity in the Russian Federation and Israel Principii, metode și mijloace ale activității informative în Federația Rusă și Israel -/- Tănase (...) TIBERIU Considerations on intelligence and anticipation Considerații privind intelligence și anticiparea -/- ISTORIA / HISTORY -/- Tănase TIBERIU The continuity of the KGB in the 20th century – Descendants of the KGB Continuitatea KGB-lui în secolul XX –Urmașele KGB ului -/- Lucian Ștefan COZMA, Daniela Georgiana GOLEA The Real History of the Romteleghid Project: 1 – Geophysical Aggression Istoria reală a proiectului Romteleghid: 1 – Agresiunea geofizică -/- GEOPOLITICA / GEOPOLITICS -/- Emilian M. DOBRESCU Rare Earths in Other Countries Except China Pământuri rare în alte țări, cu excepția Chinei -/- SECURITATE / SECURITY -/- Nicolae SFETCU Advanced Cognitive Electronic Warfare: Enhancing Strategic Superiority Through Intelligent Systems Războiul electronic cognitiv avansat: sporirea superiorității strategice prin sisteme inteligente -/- ȘTIINȚA INFORMAȚIEI / INFORMATION SCIENCE -/- Nicolae SFETCU The Influence of Artificial Intelligence on Human Activity and Human Intelligence Influența inteligenței artificiale asupra activității umane și a inteligenței umane -/- ISSN 2821-8159 ISSN-L 2821-8159, DOI: 10.58679/II12575. (shrink)

The claim that the observation of a violation of a Bell inequality leads to an alleged alternative between nonlocality and non-realism is annoying because of the vagueness of the second term.

Peer commentary on: Goering, S., Klein, E., Dougherty, D. D., & Widge, A. S. (2017). Staying in the loop: Relational agency and identity in next-generation DBS for psychiatry. AJOB Neuroscience, 8(2), 59-70.

Analitica rețelelor sociale este arta și știința de a extrage informații valoroase ascunse din cantități mari de date semi-structurate și structurate de rețele sociale. Algoritmii bazați pe analitica rețelelor sociale, procesarea limbajului natural, procesarea complexă a evenimentelor și tehnicile de extragere a datelor sunt utilizate în mod obișnuit de software-ul de analitica social media, folosind diverse instrumente specifice. În poziționarea unui program de analitica rețelelor sociale ca parte a practicii de business intelligence a unei organizații sau intelligence pentru un serviciu (...) de informații, BI poate fi conceptualizată atât ca proces, cât și ca produs. (shrink)

This article defends a relational account of personhood. I argue that the structure of personhood consists of dyadic relations between persons who can wrong or be wronged by one another, even if some of them lack moral competence. I draw on recent work on directed duties to outline the structure of moral communities of persons. The upshot is that we can construct an inclusive theory of personhood that can accommodate nonhuman persons based on shared community membership. I argue that, once (...) we unpack the internal relation between directed duties, moral status, and flourishing, relations can ground personhood and include nonhuman animals. (shrink)

Revista IT & C este o publicație trimestrială din domeniile tehnologiei informației și comunicații, și domenii conexe de studiu și practică. -/- Cuprins: -/- EDITORIAL Cu sau fără Internet?, de Nicolae Sfetcu Supremația tehnologiilor IT&C, de Nicolae Sfetcu -/- TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI Tehnologia blockchain, de Nicolae Sfetcu Ciclul de viață al inteligenței artificiale, de Nicolae Sfetcu -/- TELECOMUNICAȚII Rețelele de comunicații 5G, de Nicolae Sfetcu Proiectarea și arhitectura rețelelor de comunicații 5G, de Nicolae Sfetcu -/- INTERNET Megadatele (Big Data) pe Internet, (...) de Nicolae Sfetcu Cum funcționează Internetul, de Michael Mendez -/- SOFTWARE Deschideți / Creați o imagine în Adobe Photoshop, de Nicolae Sfetcu Excel: Comenzi rapide și formatare de bază, de Nicolae Sfetcu -/- PROGRAMARE Utilizarea limbajului de programare R în știința datelor cu RStudio, de Rafael A. Irizarry Tipuri de date atomice în Python, de Stephen Davies -/- DEZVOLTARE WEB Servere web, de Michael Mendez Variabile în dezvoltarea WordPress, de Nicolae Sfetcu -/- SECURITATE CIBERNETICĂ Securitatea informațiilor în lucrul cu megadate pe Internet, de Nicolae Sfetcu Securitatea Big Data: Amenințări, de Nicolae Sfetcu -/- AFACERI ONLINE Proiectarea și modelarea tehnologiei blockchain – Bitcoin, de Nicolae Sfetcu Marketing de conţinut, de Nicolae Sfetcu -/- MEDIA Analitica rețelelor sociale, de Nicolae Sfetcu Cercetare și aplicații în rețelele sociale, de Bogdan Batrinca și Philip C Treleaven -/- ISSN 2971 – 9097 ISSN-L 2821 – 8469, DOI: 10.58679/IT89910. (shrink)

The picture of moral development defended by followers of Aristotle takes moral cultivation to be like playing a harp; one gets to be good by actually spending time playing a real instrument. On this view, we cultivate a virtue by doing the actions associated with that virtue. I argue that this picture is inadequate and must be supplemented by imaginative techniques. One can, and sometimes must, cultivate virtue without actually performing the associated actions. Drawing on strands in Buddhist philosophy, I (...) explain several methods of moral development that rely on imagination and visualization rather than overt action. These techniques are essential in cases where cultivating virtue the way one practices the harp is impossible. In particular, I focus on single-event virtues, first-time virtuous acts, and morally dangerous situations. (shrink)

El artículo pretende mostrar la razón por la que la curaduría experimental puede ser considerada una práctica artística bajo la mira de teorías del arte contemporáneo. Para ello se presenta una genealogía de la curaduría experimental para, posteriormente, mostrar su semejanza con las produc-ciones artísticas contemporáneas en lo atenido a su relación con el espectador y su vínculo con los contextos sociales extraartísticos.

Intuitively, collective nouns are pseudo-singular: a collection of things (a pair of people, a flock of birds, etc.) just is the things that make ‘it’ up. But certain facts about natural language seem to count against this view. In short, distributive predicates and numerals interact with collective nouns in ways that they seemingly shouldn’t if those nouns are pseudo-singular. We call this set of issues ‘the distribution problem’. To solve it, we propose a modification to cover-based semantics. On this semantics, (...) the interpretation of distributive predicates and numerals depends on a cover, where the choice of cover is strongly semantically constrained by the noun with which they interact. (shrink)

Most people agree that inflicting unnecessary suffering upon animals is wrong. Many fewer people, including among ethicists, agree that painlessly killing animals is necessarily wrong. The most commonly cited reason is that death (without pain, fear, distress) is not bad for them in a way that matters morally, or not as significantly as it does for persons, who are self-conscious, make long-term plans and have preferences about their own future. Animals, at least those that are not persons, lack a morally (...) significant interest in continuing to live. At the same time, some argue that existence itself can be good, insofar as one’s life is worth living. For animals, a good life can offset a quick, if early, death. So, it seems to follow that breeding happy animals that will be (prematurely) killed can be a good thing overall. Insofar as slaughter and sale makes it economically sustainable to raise new ones, who would otherwise not exist, raising and killing animals for food who will have lives worth living is good overall. It benefits them as well as consumers, and makes the world better by adding to the sum of happiness. The process of raising and killing animals with positive welfare produces a sequence of replacement that maintains or increases overall welfare, all else being equal (assuming in particular no overall negative impact on the welfare of other parties). Call this the Replaceability Argument (RA) and the ensuing controversy the Replaceability Problem (RP). This is a problem at the crossroads of the ethics of killing, agricultural ethics, procreation ethics, and population ethics. (shrink)

Most physics theories are deterministic, with the notable exception of quantum mechanics which, however, comes plagued by the so-called measurement problem. This state of affairs might well be due to the inability of standard mathematics to “speak” of indeterminism, its inability to present us a worldview in which new information is created as time passes. In such a case, scientific determinism would only be an illusion due to the timeless mathematical language scientists use. To investigate this possibility it is necessary (...) to develop an alternative mathematical language that is both powerful enough to allow scientists to compute predictions and compatible with indeterminism and the passage of time. We suggest that intuitionistic mathematics provides such a language and we illustrate it in simple terms. (shrink)

—Commentary on Mikhalevich and Powell on invertebrate minds.— Whether or not arthropods are sentient, they can have moral standing. Appeals to sentience are not necessary and retard progress in human treatment of other species, including invertebrates. Other increasingly well-documented aspects of invertebrate minds are pertinent to their welfare. Even if arthropods are not sentient, they can be agents whose goals—and therefore interests—can be frustrated. This kind of agency is sufficient for moral status and requires that we consider their welfare.

It is usual to identify initial conditions of classical dynamical systems with mathematical real numbers. However, almost all real numbers contain an infinite amount of information. I argue that a finite volume of space can’t contain more than a finite amount of information, hence that the mathematical real numbers are not physically relevant. Moreover, a better terminology for the so-called real numbers is “random numbers”, as their series of bits are truly random. I propose an alternative classical mechanics, which is (...) empirically equivalent to classical mechanics, but uses only finite-information numbers. This alternative classical mechanics is non-deterministic, despite the use of deterministic equations, in a way similar to quantum theory. Interestingly, both alternative classical mechanics and quantum theories can be supplemented by additional variables in such a way that the supplemented theory is deterministic. Most physicists straightforwardly supplement classical theory with real numbers to which they attribute physical existence, while most physicists reject Bohmian mechanics as supplemented quantum theory, arguing that Bohmian positions have no physical reality. (shrink)

O taxonomie a unui site web este structura utilizată pentru un site web care organizează conținutul într-o manieră logică, astfel încât utilizatorii să poată naviga cu ușurință pe site și să înțeleagă scopul acestuia. Din punct de vedere vizual, aceasta poate arăta ca diferite secțiuni și pagini dintr-un site web sau categorii dintr-un blog. În WordPress, o taxonomie este un mecanism de grupare pentru unele postări (sau linkuri, sau tipuri de postări personalizate).

Peer commentary on: Blumenthal-Barby, J. S. (2016). Biases and heuristics in decision making and their impact on autonomy. The American Journal of Bioethics, 16(5), 5-15.

Cunoașterea și informațiile (abordate în ansamblu sau în componentele lor distincte) sunt o preocupare majoră pentru tehnologia informației, sisteme de informații, știința informației și activitatea de informații în general. Procesul obţinerii, prelucrării şi analizei informaţiilor este o preocupare majoră pentru societatea actuală. În acest scop se folosesc procedee şi tehnici specifice pentru culegerea sau generarea de informaţii, prelucrarea acestora prin analiză şi sinteză, generarea de predicţii şi strategii, transmisia şi prezentarea informaţiilor factorilor de decizie, şi stocarea lor. Analiza informațiilor poate (...) fi caracterizată ca o intreprindere epistemologică, care urmărește să dezvolte o înțelegere clară a produselor cunoașterii. Perspectiva lui Polanyi despre cunoaștere servește unor considerații epistemologice fundamentale privind cunoașterea ca produs. Conceptul acesta de cunoaștere personală contribuie la o înțelegere mai profundă a cunoașterii. Perspectiva inversează ierarhia tradițională epistemologică. Cea mai mare provocare ar putea fi aceea de a convinge analiștii, conducerea și clienții lor de avantajele metodelor analitice structurale. O introducere treptată și naturală a acestor metode în fluxul obișnuit de procese și produse de informații ar putea fi mai eficientă decât realinierea la scară largă a gândirii. "Spațiul" activităților de informații s-a extins de la guverne ca actori statali la actori non-statali precum ONG-uri, instituții transnaționale și corporații, firme private și grupuri de interese și presiuni reprezentând comunități, concepte și ideologii diverse. Procesul de luare a deciziilor a devenit dispersat și granular. Actuala "democratizare" a serviciilor de informații are un impact major asupra colectării și analizei informațiilor, și a procesului decizional, determinând serviciile de informații să devină mai transparente, să ia în considerație dezbaterile publice a acțiunilor lor și să fie nevoite, uneori, să le justifice public. Un domeniu de care pot beneficia serviciile de informații este cel al managementului cunoașterii, implicat într-o dezbatere riguroasă asupra conceptelor, teoriilor și abordărilor cunoașterii și utilizării acestora. Noua paradigmă a serviciilor de informații impune schimbări majore la nivel organizațional și de pregătire a profesioniștilor pentru a înțelege și adopta noile concepte și tehnologii. -/- CUPRINS -/- Introducere 1 Cunoaștere - Definirea cunoașterii în filozofie - Comunicarea cunoașterii - Cunoașterea situată - Cunoașterea parțială - Cunoașterea științifică - 1.1 Ontologia - - Prezentare generală - - - Unele întrebări fundamentale - - - Concepte - - - Tipuri - - Istorie - - - Originile - - - - Parmenide și monismul - - - - Pluralismul ontologic - - - - Platon - - Ontologia în știință - - Alte subiecte ontologice - - - Formațiuni ontologice - - - Certitudine ontologică și epistemologică - - - Corpul și mediul, care pun la îndoială semnificația ființei - - - Ontologie și limbă - - - Ontologie și geografia umană - - - Realitate și actualitate - 1.2 Epistemologia - - Context și semnificație - - Cunoașterea - - - Cunoașterea că, cunoașterea cum și cunoașterea directă - - - Credință - - - Adevăr - - - Justificare - - - Problema lui Gettier - - - Externalism și internalism - - - Problema valorii - 1.3 Metodologii - - Prezentare generală - - - Procesul - - - - Formularea unei întrebări - - - - Ipoteza - - - - Predicția - - - - Testarea - - - - Analiza - - - Alte componente - - - - Replicarea - - - - Examinarea externă - - - - Înregistrarea și partajarea datelor - - Investigații științifice - - - Proprietățile cercetării științifice - - - Credințe și prejudecăți - - Elementele metodelor științifice idealizate - - Elemente ale metodei științifice - - - Caracterizări - - - Incertitudine - - - Definire - - - Dezvoltarea ipotezelor - - - Predicții din ipoteze - - - Experimente - - - Evaluare și îmbunătățire - - - Confirmarea - - Modele de cercetare științifică - - - Modelul clasic - - - Modelul ipotetico-deductiv - - - Modelul pragmatic - - Știința sistemelor complexe - 1.4 Hermeneutica - - Etimologie - - Hermeneutica filosofică - - - Hermeneutica modernă - - - - Schleiermacher (1768-1834) - - - - Dilthey (1833-1911) - - - - Heidegger (1889-1976) - - - - Gadamer (1900-2002) și colab. - - - - Noua hermeneutică - - - - Hermeneutica marxistă - - - - Hermeneutica obiectivă - 1.5 Filosofia limbajului - - Subiecte și sub-domenii majore - - - Compoziție și părți - - - Natura sensului - - - Referință - - - Mintea și limba - - - - Înnăscut și învățat - - - - Limba și gândul - - - Interacțiunea socială și limba - - Limbajul și filozofia continentală - - Probleme în filosofia limbajului - - - Imprecizia - - - Problema universalului și a compoziției - - - Natura limbajului - - - Abordări formale versus informale - - - Traducere și interpretare - 1.6 Logica - - Concepte - - Forma logică - 1.7 Filosofia logicii - - Adevăr - - - Purtătorii de adevăr - - - Adevăruri analitice, adevăr logic, valabilitate, consecință logică și implicare - 1.8 Declarații - - Declarația ca o entitate abstractă - 1.9 Dileme - - Utilizarea dilemei în logică - 1.10 Limitările cognitive - - Colin McGinn - - Friedrich Hayek - - John Tyndall - - Noam Chomsky - - Fenomene și obiecte și evenimente care nu se pot simți (numene) - - Noi misterieni - 1.11 Managementul cunoașterii - - Cercetare - - - Dimensiuni - - - Strategii - - - Motivații - 1.12 Ingineria cunoașterii - 1.13 Cunoașterea tacită în activitatea de informații 2 Date - Date, informații, cunoaștere și înțelepciune - În alte domenii - Memoria - - Procese - Înregistrări - 2.1 Referințe - - Etimologie și semnificații - - Semantică - - - Sens - - - Referent absent - - - Semnul lingvistic - - Informatică - - Biblioteci și știința informației - - Psihologie - - Școala - - Lege - - Artă - 2.2 Simboluri - - Etimologie - - Definiții - - Simbolurile și semiotica - - Psihanaliza, retorica și arhetipuri - - Paul Tillich - - Rolul contextului în simbolism - - - Semnificația istorică - - - Context - - Acțiuni simbolice - 2.3 Baze de date - - Baze de date guvernamentale - - - Uniunea Europeană - - Baze de date naționale ADN - 2.4 Metadate - - Definiție - - Identificarea - - - Exemplu - 2.5 Statistici - - Domeniu - - - Statistica matematică - - - Prezentare generală 3 Informații - Abordarea teoriei informației - Ca intrare senzorială - Ca reprezentare și complexitate - Informația ca mesaj - Informația ca determinant al transformărilor - Utilizarea studiului informațiilor - Informații mediate tehnologic - Informații sub forma unor fișiere - Semiotica - 3.1 Teoria informației - - Domeniul de studiu - - Evoluție - - Cantități de informații - - - Entropia unei surse de informații - - - Entropia comună - - - Entropia condițională (echivocă) - - - Informații reciproce (transinformații) - - - Divergența Kullback-Leibler (câștigul de informații) - - - Alte cantități - - Teoria codificării - - - Teoria surselor - - - - Rata - - - Capacitatea canalului - - - - Capacitatea anumitor modele de canale - - Aplicații în alte domenii - - - Utilizări în intelligence și aplicații de secretizare - - - Generarea numerelor pseudoaleatorii - - - Explorarea seismică - - - Semiotica - - - Aplicații diverse - - Unități de informație - - Unități primare - - Unități derivate din biți - - - Octet (byte) - - - Nibble - - - Cuvânt, bloc și pagină - - Exemple de valori - 3.2 Tehnologia informației - - Procesarea datelor - - - Stocarea datelor - - - Regăsirea datelor - - - Transmisia de date - - - Manipularea datelor - - Perspectiva - - - Perspectiva academică - - - Perspectiva etică - 3.3 Confidențialitatea informațiilor - - Tipuri de informații - - - Internet - - - Televiziunea prin cablu - - - Informații medicale - - - Informații financiare - - - Localizarea - - - Informații politice - - - Informații educaționale - - Legalitatea - 3.4 Informații sensibile - - Informații non sensibile - - - Informații publice - - - Informații de rutină în afaceri - - Tipuri de informații sensibile - - - Informații comerciale confidențiale - - - Informații clasificate - - Protecția legală împotriva divulgării neautorizate - - - Informații personale și private - - - Informații de afaceri confidențiale - - - Informații clasificate - - Informații sensibile digitale - 3.5 Informații clasificate - - Clasificări guvernamentale - - Nivele de clasificare - - - Top Secret (TS) - - - Secret - - - Confidențial - - - Resticționat - - - Neclasificat - - Permisul de acces - - Informații compartimentate - - Informații nucleare - - Internațional - - - Clasificările NATO - - - Organizații internaționale - - - Clasificări echivalente în diferite țări - - Clasificarea corporativă - - Protocolul luminii de trafic - 3.6 Tipuri de informații clasificate 4 Activitatea de informații - 4.1 Istoria activității de informații - 4.2 Știința informației - - Fundamente - - - Domeniu de aplicare și abordări - - - Definiții ale științei informației - - - Filozofia informației - - - Ontologie - - Extragerea informațiilor - - Vectori de cercetare și aplicații - - - Accesul la informații - - - Arhitectura informațiilor - - - Managementul informațiilor - - - Extragerea informațiilor - - - Societatea informațională - - - Reprezentarea cunoașterii și raționamentul - 4.3 Ontologia activității de informații - 4.4 Economia informațională - - Valoarea informațiilor - - Informațiile, mecanismul prețurilor și organizațiile - - Asimetria informațională - - - Semnalizare - - - Screening - - Bunuri informaționale - - - Împachetarea - 4.5 Economia informațiilor industriale - 4.6 Managementul informațiilor - - Aspecte teoretice - - - Teorii comportamentale și organizaționale - - - Teoria economică - - Managementul informațiilor strategice - - - Alinierea tehnologiilor și strategiilor de afacere cu managementul informațiilor - - - Un model de portofoliu contemporan pentru informații - - - Competențe pentru gestionarea calității informațiilor - - - Rezumat - - Operaționalizarea managementului informațiilor - - - Gestionarea schimbării necesare - - - Opera timpurie a lui Galbraith - - - Organizații matriceale - - Informații în sursă deschisă - - - Surse deschise pentru informații - - - Definiții pentru OSINT - - - Informații competitive - - - OSINT în afaceri - 4.7 Ciclul de informații - 4.8 Managementul ciclului de informații - - Prezentare generală - - - Definirea intelligence - - - Managementul ciclului de informații - - - Planificarea și prezentarea generală a direcției - - Cerințe - - - Naționale / strategice - - - Militare / operaționale - - Arhitectura intelligence - - - Bugetarea - - - Factori politici - - - Echilibrarea aplicării legii și securitatea națională - - - Public versus privat - - Planificarea colectărilor - - - CCIRM - - Emiterea de ordine și cereri - - - Prioritizare - - Alte subiecte - - - Folosirea politică greșită - - - Intelligence clandestină față de acțiunea sub acoperire - - - - Coordonarea acțiunii HUMINT și a acțiunii sub acoperire - - - - Riscuri și resurse comune - - Eșecurile din ciclul intelligence - - Alte cicluri - - - Bucla Boyd OODA - 4.9 Informațiile în afaceri (Business intelligence) - - Componente - - Istorie - - Depozitarea datelor - - Comparație cu inteligența competitivă - - Comparație cu cercetarea analitică de afaceri - - Aplicații într-o întreprindere - - Prioritizarea proiectelor - - Factori de succes în implementare - - - Suportul afacerii - - - Nevoile afacerii - - - Cantitatea și calitatea datelor disponibile - - Aspect utilizator - - Date semistructurate sau nestructurate - - - Date nestructurate vs. date semistructurate - - - Probleme cu date semistructurate sau nestructurate - - - Utilizarea de metadate - 4.10 Informații competitive - - Dezvoltare istorică - - Tendințe recente - - Domenii similare - - Etica - - Externalizarea - 4.11 Analogii cu alte discipline - - Știința - - Arheologia - - Afaceri - - Medicina 5 Comunitatea - 5.1 Sisteme informaționale - - Prezentare generală - - Tipuri de sisteme informaționale - 5.2 Comunicarea - - Comunicare nonverbală - - Comunicare verbală - - Comunicarea scrisă și dezvoltarea sa istorică - - Comunicare de afaceri - - Comunicare familială - - Comunicarea interpersonală - - Proiectarea comunicării - - Revoluția comunicării informațiilor - - Consultanța - 5.3 Societatea informațională - - Ce este? - - Creșterea informației în societate - - Dezvoltarea modelului societății informaționale - - - Tranziția economică - - Procesarea informațiilor sociale - 5.4 Guvernarea electronică - - Definirea e-guvernării - - Indicele ONU de dezvoltare a e-guvernării - - Exemple de e-guvernare și e-guvernanță - 5.5 Servicii secrete - - Relația dintre serviciile aceleiași țări - 5.6 Epistemologia activității de informații - 5.7 Comunități epistemice - 5.8 Comunități epistemice în UE - - Conceptul comunităților epistemice și limitele sale - - Agenția Europeană de Apărare - - Centrul UE de analiză a informațiilor - - Concluzie 6 Contrainformații - 6.1 Istoria spionajului - - Istoria timpurie - - Europa timpurie modernă - - Secolul al 18-lea - - - Franța - - - Marea Britanie - - - Spionaj industrial - - - Revoluția americană, 1775-1783 - - - Revoluția franceză și războaiele napoleoniene, 1793-1815 - - Secolul al 19-lea - - - Războiul civil american 1861-1865 - - - Informații militare - - - - Austria - - - - Marea Britanie - - - - Franța - - - - Germania - - - - Italia - - - - Rusia - - - Informații navale - - - Contraspionaj - - Secolul 20 - - - Agenții de informații civile - - - Primul Razboi Mondial - - - - Decodarea - - - Revoluția rusă - - - Perioada interbelică - - - - Germania nazistă - - - Al doilea razboi mondial - - - - MI6 în Marea Britanie - - - - MAGIC: SUA sparge codul japonez - - - - OSS în Statele Unite - - - - Contraspionaj - - - Războiul rece - - - Războiul post-rece - - - - Războiul din Irak 2003 - - - - Antiterorism - - - - - Israel - 6.2 Spionajul - - Țintele spionajului - - Metode și terminologie - - - Tehnologii și tehnici - 6.3 Contraspionaj - - Operațiunile de contraspionaj defensive - - - Contra-HUMINT - - - Motivații pentru divulgarea informațiilor și operațiunilor - - Teoria contraspionajului ofensiv - 6.4 Securitatea - - Clasificarea securității - - Concepte de securitate - - Managementul securității în organizații - 6.5 Terorism - - Lupta UE împotriva terorismului - - - Strategia UE - - - - Prevenirea - - - - Protecția - - - - Urmărirea - - - - Răspunsul - 6.6 O teorie a contrainformațiilor - - Definiții concurente - - Serviciile de informații - - - Factorii care determină comportamentul serviciilor de informații - - Contrainformații aplicate - - - Asistență politică - - - Suport operațional - - - Evidențierea documentelor - - Operațiuni de contrainformații - - Contraspionaj - - Domenii de studiu 7 Culegerea de informații - 7.1 Extragerea cunoașterii - - Privire de ansamblu - - Extragerea din surse structurate în RDF - - - Maparea din tabele/vizionări RDB în entități/atribute/valori RDF - - - Mapări complexe ale bazelor de date relaționale RDF - - - XML - - Extracția din surse naturale de limbaj - - - Extracție de informații (EI) tradițională - - - Extracția de informații bazată pe ontologie (EIBO) - - - Învățarea ontologiei - - - Adnotare semantică - - - Instrumente - - Descoperirea de cunoștințe - 7.2 Colectarea de informații umane - - Surse - - Operații de bază HUMINT - - - Pregătirea ofițerilor pentru lucrul în culturi - - - Diferențierea de bază pe tip de subiect - - - Selectarea surselor potențiale - - - Identificare - - - Tipuri de interviuri - - - - Informarea (debriefing) - - - - Interogare - - - Planificarea interviului inițial - - - - Caracteristicile interogatorului (anchetatorilor)â - - - - Sprijinirea nevoilor - - - - Atitudini ale subiectului - - - Planificarea interviurilor suplimentare - - Principii de interogare - - - Raport de construcție - - - Utilizarea înregistratoarelor - - - Lucrul cu interpreți - - Surse recrutate / de încredere - - - Spionaj - - Analiza relațiilor dintre subiecții HUMINT - 7.3 Investigații - - Surse clasice - - - Deducția - - - Inducția - - - Abducția - - Investigații criminale - 7.4 Profilarea infractorilor - 7.5 Informația asimetrică - - Modele de informații asimetrice - - Selecția adversă - - - Semnalizare (Signaling) - - - Investigare (Screening) - - Aplicarea asimetriei de informații în domeniul cercetării - - Surse de asimetrie informațională - - Efectul blogurilor asupra asimetriei informaționale - - Efectul inteligenței artificiale asupra asimetriei informaționale - 7.6 Proiectarea mecanismului - - Intuiția - - Proiectarea - - - Mecanismul - - - Principiul revelației - - - Gradul de implementare - 7.7 Raportul circular - - Exemple specifice - 7.8 Liberul acces la informații 8 Supravegherea - Tipuri - - Calculator - - Telefoane - 8.1 Camere de supraveghere - 8.2 Camere IP - - Standarde - - Avantaje ale camerelor IP - - Dezavantaje potențiale - 8.3 Camere web - - Probleme de intimitate - - Efecte asupra societății moderne - - Utilizări ale camerelor web - - - Monitorizare video pentru îngrijirea copiilor - - - Comerț - - - Apeluri video și videoconferințe - - - Video de securitate - - - Clipuri video și fotografii - - - Dispozitive de control al intrărilor - - Tehnologia camerelor web - 8.4 Supravegherea în IR - - Applicații - - Specificații - - Cum funcționează supravegherea în IR - 8.5 Supravegherea în masă - - Supravegherea în masă în Uniunea Europeană - - - INDECT - - - HIDE - 8.6 Supravegherea aeriană - 8.7 Supravegherea calculatoarelor - - Emanații - - Policeware - 8.8 Interceptarea convorbirilor telefonice - - Aspecte legale - - Supravegherea electronică a telefoanelor - 8.9 Identificarea automată și captura de date (AIDC) - 8.10 Captarea datelor din documente tipărite - - Cele mai cunoscute tipuri de aplicații - - - ABBYY - - - Accusoft - - - AnyDoc Software - - - Cvision Technologies - - - Expervision - - - I.R.I.S. Group - - - LEADTOOLS - - - Nuance Communications - - - PSIGEN Software - 8.11 Ingineria securității - - Calificări - - Atitudini privind securitatea - - Practici de bază - - Subdomenii - 8.12 Securitatea calculatoarelor - - Securitate prin proiectare - 8.13 Biometria - - Sisteme biometrice adaptive - - Direcții noi de dezvoltare - - - Accesul în rețele publice - - Supravegherea biometrică - - Funcționalitatea biometrică 9 Analiza informațiilor - Prezentare generală - Metoda analitică - - Stabilirea obiectivelor pentru o analiză de informații - - - Fii îndrăzneț și cinstit - - - Acord privind conținutul - - - Orientarea spre clienți - - - Orientarea spre colegi - - Organizând ceea ce aveți - Natura analizei - - Tipuri de raționament - - - Inducție: căutarea cauzalității - - - Deducția: aplicarea generalului - - - Intuiția instruită - - - Metoda științifică - - Metode de analiză - - - Analiza oportunităților - - - Analiza cuiului de siguranță - - - Analiza ipotezelor concurente - - - Analogie - Procesul analitic - - Definirea problemei - - Generarea de ipoteze - - Determinarea nevoilor de informații și colectarea de informații - - Evaluarea surselor - - Evaluarea ipotezelor (teste) - - Producția și ambalarea - - Evaluarea colegială - - Feedback de la client și evaluarea producției - Nu uitați niciodată utilizatorul final - 9.1 Conceptualizarea funcțiilor analizei de informații - 9.2 Metodologii în analiza informațiilor - 9.3 Euristica în analiza de informații - - Puterea de expertiză - - Paradoxul de expertiză - - Sarcinile analiștilor de informații - - Pro și contra echipelor - - Tehnologii - - Metodologii analitice - - Euristica - 9.4 Raționamentul inductiv - - Raționamentul inductiv vs. raționamentul deductiv - - Critici - - - Prejudecăți - - Tipuri de raționament inductiv - - - Generalizare - - - Silogismul statistic - - - Inducția simplă - - - Argumentul din analogie - - - Inferența cauzală - - - Predicția - - Inferența bayesiană - - Inferența inductivă - 9.5 Evaluarea informațiilor - - Procesul de evaluare a informațiilor - - Ciclul informațiilor centrice specifice - - Evaluarea informațiilor criminale - - - Utilizarea de Armata SUA - - - Procesul CRIMINT - - Analiza informațiilor criminale - 9.6 Abordarea orientată spre țintă a ciclului de informații - - Analiza orientată pe țintă - - - Procesul de intelligence - - Crearea modelului - - - Modele în intelligence - - - Surse de informații de intelligence - - - Popularea modelului - - Analiza organizațională - - Aplicarea abordării centrate pe țintă în intelligence - - Critici - 9.7 Analiza ipotezelor competitive - - Proces - - Puncte forte - - Puncte slabe - - - Analiza structurată a ipotezelor concurente - - - Alte abordări ale formalismului - 9.8 Analiza indicatorilor - - Istorie - - Elemente de analiză a indicatorilor - - - Tehnici analitice structurate - - - Cerință - - - Categorii - - - Factori - - - Scenarii - - - Indicatori - - Proces - - Beneficii - - Puncte slabe - - Tehnici analitice structurate înrudite - 9.9 Cuvinte de probabilitate estimativă - - Istorie - - - Informații - - - - Eșecuri de politică și de informații legate de CPE - - Reformele metodologiei - - - Cuantificarea fiabilității sursei și a încrederii analitice - - - Analiza stocastică - - - Standardizare - - - - Experiența Mercyhurst cu CPE standardizate - 9.10 Predicții - - Predicții informale pe bază de ipoteze - - Sondaje de opinie - - Statistici - - Supranaturalul (profeții) - - Predicția în știință - - Finanțe 10 Media și rețele sociale - Studiul - Istoria - Nivele de analiză a rețelelor sociale - - Nivel micro - - Nivel mediu - - Nivel macro - Legături teoretice - - Teorii importate - - Teorii specifice - Decalaje structurale - Clustere de cercetare - - Comunicare - - Comunitate - - Rețele complexe - - Rețele criminale - - Difuzarea inovațiilor - - Demografie - - Sociologia economică - - Sănătate - - Ecologie umană - - Limba și lingvistica - - Rețele literare - - Studii organizatorice - - Capitalul social - - Poziția și beneficiile rețelei - - Media socială - Servicii în rețele sociale - - Impactul social - - Caracteristici tipice - - Caracteristici suplimentare - 10.1 Media socială - - Clasificarea mediei sociale - - - Viralitate - - Bloguri - - Comunicarea prin calculator - - Defăimarea - - Jurnalism - - - Mass media - - Facebook - - Twitter - - YouTube - 10.2 Știri - - Caracteristici - - - Noutatea - - - Marfă - - - Tonul - - - Valoarea de noutate a știrii - - Media de știri - - - Ziare - - - Televiziunea - - - Internet - 10.3 Psihologia mulțimilor - 10.4 Manipularea prin media - - Contexte - - - Activism - - - Publicitate - - - Farsa - - - Propaganda - - - Război psihologic - - - Relații publice - - Tehnici - - - Marketingul motoarelor de căutare - - Profesioniști în conformitate - - - Tehnici - 10.5 Psihologia rețelelor sociale - - Neuroplasticitatea - 10.6 Analiza rețelelor sociale 11 Etica - Definirea eticii - 11.1 Relativismul moral - - Variații - - - Descriptiv - - - - Meta-etic - - - - Normativ - 11.2 Utilitarism - - Etimologie - - Fundal istoric - - - Filozofia chineză - - - Filosofia occidentală - 11.3 Dileme etice - - Exemple de dileme etice - - Răspunsuri la argumente - - Dileme morale - - - Exemple - - - Conceptul - - - Probleme - 11.4 Codul de conduită FBI - 11.5 Meta-etica - - Întrebări meta-etice - - Teoriile semantice - - - Centralism și non-centralism - 11.6 Filosofia dreptului - - Jurisprudență analitică - - Jurisprudența normativă - - Abordări filosofice ale problemelor juridice Încheiere Resurse Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing . (shrink)

Is suffering really bad? The late Derek Parfit argued that we all have reasons to want to avoid future agony and that suffering is in itself bad both for the one who suffers and impersonally. Nietzsche denied that suffering was intrinsically bad and that its value could even be impersonal. This paper has two aims. It argues against what I call ‘Realism about the Value of Suffering’ by drawing from a broadly Nietzschean debunking of our evaluative attitudes, showing that a (...) recently influential response to the debunking challenge (the appeal to phenomenal introspection) fails. It also argues that a Nietzschean approach is well suited to support the challenge and is bolstered by the empirical literature. As strangers to ourselves, we cannot know whether suffering is really intrinsically bad for us. (shrink)

Do scientific theories limit human knowledge? In other words, are there physical variables hidden by essence forever? We argue for negative answers and illustrate our point on chaotic classical dynamical systems. We emphasize parallels with quantum theory and conclude that the common real numbers are, de facto, the hidden variables of classical physics. Consequently, real numbers should not be considered as ``physically real" and classical mechanics, like quantum physics, is indeterministic.

In a world that is overflowing with journals and other outlets for scientific publication, the appearance of any new periodical requires some justification. There are already more journals than we can read and more conferences than we can attend. In the case of applied Ontology, we believe that the creation of anew journal not only is completely justifiable, it is downright exciting. For too long, workers in computer science have assumed that content comes for free. “Theory” in computer science has (...) always meant the theory of processes and of computation. We measure the complexity of computer programs in terms of how long it takes machines to execute them, not in terms of how long it takes people to understand and to represent the data on which those programs might operate. We typically describe computer code in terms of algorithms that operate on formal parameters, often without pausing to discuss where the data that might satisfy those parameters come from. This journal was founded on the premise that workers in computer science, informatics, and information science are overdue in paying as much attention to contents as they do to algorithms. (shrink)

World food production is facing exorbitant challenges like climate change, use of resources, population growth, and dietary changes. These, in turn, raise major ethical and political questions, such as how to uphold the right to adequate nutrition, or the right to enact a gastronomic culture and to preserve the conditions to do so. Proposals for utopic solutions vary from vertical farming and lab meat to diets filled with the most fanciful insects and seaweeds. Common to all proposals is a polarized (...) understanding of food and diets, famously captured by Warren Belasco in the contraposition between technological fixes and anthropological fixes. According to the first, technology will deliver clean, just, pleasurable, affordable food; future generations will not need to adjust much of their dietary cultures. According to the second, future generations should dramatically change their dietary habits (what they eat and how they eat it) to achieve a sustainable diet. The two fixes found remarkably distinct perspectives over dietary politics and the ethics of food production and consumption. In this paper we argue that such polarized thinking rests on a misrepresentation of the ontological status of food, which in turn affects the underlying ethical and political issues. Food is a socially constructed object that draws in specific ways on habits, norms, traditions, geographical, and climatic conditions. Although this thesis seems somewhat obvious, its consequences on the ethical and political perspectives on the future of food have not been derived properly. After introducing the issue at stake (¤1), we point out the polarities that characterize food utopias (¤2) and their ontological faults (¤3). We hence suggest that a socio-ontological analysis of food can better deliver the principles for a foundation of food utopias (¤4). (shrink)

De acuerdo con una caracterización filosófica estándar, el comportamiento humano se hace inteligible a partir de estados mentales, atendiendo especialmente a dos relaciones explicativas: la racionalidad y la causalidad. En el presente artículo evaluaremos cuán adecuada es dicha caracterización respecto a las explicaciones que se dan en las psicoterapias contextuales. Nuestro análisis establece varias respuestas por la negativa. Por un lado, el objetivo de estas terapias no es la comprensión ni la evaluación normativa, por lo que la racionalidad no juega (...) allí un rol explicativo. A su vez, el rol de la causalidad es secundario en la evaluación diagnóstica, dado que en esa etapa del proceso terapéutico es la función de los comportamientos la que busca elucidarse. Finalmente, sostenemos que la intervención terapéutica de estas psicoterapias se centra en explicaciones causales, aunque no desde el modelo de sentido común que la caracterización filosófica supone. Sugerimos, por la positiva, que las explicaciones del comportamiento en psicoterapias contextuales son híbridas: al evaluar apelan a explicaciones funcionales y al intervenir a explicaciones causales. (shrink)

We aim to do two things in this article. On the positive end, our goal is to explain how some seemingly incompatible aspects of belief live together, by presenting distinct mechanistic explanations of each of them: in particular we want to show how belief can be discerning, credulous, rational, and irrational. After clarifying our positive view, we take aim at some competitor views in the second half of the paper, particularly offering critiques of epistemic vigilance and social marketplace accounts of (...) belief. We conclude by inviting proponents to provide an architecture for belief that can be tested against existing models. (shrink)

The singularities from the general relativity resulting by solving Einstein's equations were and still are the subject of many scientific debates: Are there singularities in spacetime, or not? Big Bang was an initial singularity? If singularities exist, what is their ontology? Is the general theory of relativity a theory that has shown its limits in this case? In this essay I argue that there are singularities, and the general theory of relativity, as any other scientific theory at present, is not (...) valid for singularities. But that does not mean, as some scientists think, that it must be regarded as being obsolete. After a brief presentation of the specific aspects of Newtonian classical theory and the special theory of relativity, and a brief presentation of the general theory of relativity, the chapter Ontology of General Relativity presents the ontological aspects of general relativity. The next chapter, Singularities, is dedicated to the presentation of the singularities resulting in general relativity, the specific aspects of the black holes and the event horizon, including the Big Bang debate as original singularity, and arguments for the existence of the singularities. In Singularity Ontology, I am talking about the possibilities of ontological framing of singularities in general and black holes in particular, about the hole argument highlighted by Einstein, and the arguments presented by scientists that there are no singularities and therefore that the general theory of relativity is in deadlock. In Conclusions I outline and summarize briefly the arguments that support my above views. -/- DOI: 10.58679/TW62329. (shrink)

This article provides a philosophical response to the need for truth-telling about colonial history, focussing on the Australian context. The response consists in inviting philosophers and the public to engage in social-justice practices specified by a model called Distributed Truth-Telling (DTT), which integrates the historiography of injustices affecting Indigenous peoples with insights from social philosophy and cultural evolution theory. By contrast to official and large-scale truth commissions, distributed truth-telling is a set of non-elitist practices that weave three components: first, multisite, (...) multiformat, and multiscale inquiries into injustices; second, remedial imaginings and reasoning about moral repair and reconciliated futures; and finally, emotions suitable for motivating agents to cooperatively plan and implement moral revolutions. Distributed truth-telling can entrench virtuous feedback loops that contribute to moral revolutions. However, vicious feedback loops associated with collective denial and biases can impair distributed truth- telling and thwart moral revolutions. (shrink)

Ontology as a branch of philosophy is the science of what is, of the kinds and structures of objects, properties, events, processes and relations in every area of reality. ‘Ontology’ is often used by philosophers as a synonym for ‘metaphysics’ (literally: ‘what comes after the Physics’), a term which was used by early students of Aristotle to refer to what Aristotle himself called ‘first philosophy’. The term ‘ontology’ (or ontologia) was itself coined in 1613, independently, by two philosophers, Rudolf Göckel (...) (Goclenius), in his Lexicon philosophicum and Jacob Lorhard (Lorhardus), in his Theatrum philosophicum. The first occurrence in English recorded by the OED appears in Bailey’s dictionary of 1721, which defines ontology as ‘an Account of being in the Abstract’. (shrink)

In the biomedical context, policy makers face a large amount of potentially discordant evidence from different sources. This prompts the question of how this evidence should be aggregated in the interests of best-informed policy recommendations. The starting point of our discussion is Hunter and Williams’ recent work on an automated aggregation method for medical evidence. Our negative claim is that it is far from clear what the relevant criteria for evaluating an evidence aggregator of this sort are. What is the (...) appropriate balance between explicitly coded algorithms and implicit reasoning involved, for instance, in the packaging of input evidence? In short: What is the optimal degree of ‘automation’? On the positive side: We propose the ability to perform an adequate robustness analysis as the focal criterion, primarily because it directs efforts to what is most important, namely, the structure of the algorithm and the appropriate extent of automation. Moreover, where there are resource constraints on the aggregation process, one must also consider what balance between volume of evidence and accuracy in the treatment of individual evidence best facilitates inference. There is no prerogative to aggregate the total evidence available if this would in fact reduce overall accuracy. (shrink)

If panpsychism is true, it suggests that consciousness pervades not only our brains and bodies but also the entire universe, prompting a reevaluation of our existential attitudes. Hence, panpsychism potentially fulfills psychological needs typically addressed by religious beliefs, such as a sense of belonging and purpose but also transcendence. The discussion is organized into two main areas: the implications of panpsychism for basic human existential needs, such as feelings of kinship, ommunication, and loneliness; and for greater existential questions relating to (...) mystical experiences including transcendent unity and alleviation of the fear of death. In conclusion panpsychism may provide a deeper meaning in life for some people but its broader impact depends on individual dispositions and the cultural context in which it is embedded. (shrink)

Revista IT & C este o publicație trimestrială din domeniile tehnologiei informației și comunicații, și domenii conexe de studiu și practică. -/- Cuprins: -/- EDITORIAL / EDITORIAL -/- Challenges and Limitations in the Use of Artificial Intelligence Provocări și limitări în utilizarea inteligenței artificiale -/- TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI / INFORMATION TECHNOLOGY -/- Impact of Big Data Technology on Contemporary Society Impactul tehnologiei Big Data asupra societății contemporane -/- Methods, Techniques and Patterns of Advanced Persistent Threats – APT Lifecycle Metode, tehnici și (...) modele ale amenințărilor persistente avansate – Ciclul de viață al APT -/- TELECOMUNICAȚII / TELECOMMUNICATIONS -/- The Revolutionary Role of Blockchain Technology in Communication Rolul revoluționar al tehnologiei blockchain în comunicare -/- PROGRAMARE / PROGRAMMING -/- AI Algorithms Used in National Security Algoritmi IA utilizați în securitatea națională -/- SECURITATE CIBERNETICĂ / CYBER SECURITY -/- Cyber Security and Cyber Warfare Securitatea cibernetică și războiul cibernetic -/- Advanced Persistent Threats in Cyber Security Amenințările Persistente Avansate în securitatea cibernetică -/- ISSN 2821-8469 ISSN-L 2821-8469, DOI: 10.58679/IT15115. (shrink)

The empirical study of belief is emerging at a rapid clip, uniting work from all corners of cognitive science. Reliance on belief in understanding and predicting behavior is widespread. Examples can be found, inter alia, in the placebo, attribution theory, theory of mind, and comparative psychological literatures. Research on belief also provides evidence for robust generalizations, including about how we fix, store, and change our beliefs. Evidence supports the existence of a Spinozan system of belief fixation: one that is automatic (...) and independent of belief rejection. Independent research supports the existence of a system of fragmented belief storage: one that relies on large numbers of causally isolated, context-sensitive stores of belief in memory. Finally, empirical and observational data support at least two systems of belief change. One system adheres, mostly, to epistemological norms of updating; the other, the psychological immune system, functions to guard our most centrally held beliefs from potential inconsistency with newly formed beliefs. Refining our under- standing of these systems can shed light on pressing real-world issues, such as how fake news, propaganda, and brainwashing exploit our psychology of belief, and how best to construct our modern informational world. (shrink)

We present in this paper a novel ontological theory of events whose central tenet is the Aristotelian distinction between the object that changes and the actual subject of change, which is what we call an individual quality. While in the Kimian tradition events are individuated by a triple ⟨ o, P, t ⟩, where o is an object, P a property, and t an interval of time, for us the simplest events are qualitative changes, individuated by a triple ⟨ o, (...) q, t ⟩, where q is an individual quality inhering in o or in one of its parts. Detaching the individuation of events from the property they exemplify results in a fine-grained theory that keeps metaphysics and semantics clearly separate, and lies between the multiplicative and the unitarian approaches. We discuss then the way language refers to events, observing that, in most cases, event descriptions refer to complex, cognitively relevant clusters of co-occurring qualitative changes, which exhibit a synchronic structure depending on the way they are described. Contra Bennett, who famously argued that the semantics of event names ultimately depends on “local context and unprincipled intuitions”, we show how the lexicon provides systematic principles for individuating such clusters and classifying them into kinds. Finally, we address some open challenges in the semantics of locative and manner modifiers. (shrink)

Schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai presante provocări cu care se confruntă planeta noastră astăzi. Știința schimbărilor climatice este un domeniu multidisciplinar care studiază modelele și variațiile pe termen lung ale climei Pământului și factorii care le influențează. Acesta își propune să înțeleagă mecanismele care conduc schimbările climatice, impactul acestora și strategiile potențiale de atenuare și adaptare. Astăzi, modelele computerizate complexe care reprezintă o gamă largă de procese ale sistemelor climatice reprezintă un pilon al cercetării climatice.

Imagine that your body has become attached, without your permission, to that of a sick violinist. The violinist is a human being. He will die if you detach him. Such detachment seems, nonetheless, to be morally permissible. Thomson argues that an unwantedly pregnant woman is in an analogous situation. Her argument is considered by many to have established the moral permissibility of abortion even under the assumption that the foetus is a human being. Another popular argument is that presented by (...) Singer and Unger to the effect that even those who are moderately prosperous are morally obliged to help the poor if they can do so at relatively small cost to themselves. The paper (published under the pseudonym 'Nicola Bourbaki') considers the question whether these two arguments can be simultaneously valid. (shrink)

It’s natural to think of acts of solidarity as being public acts that aim at good outcomes, particularly at social change. I argue that not all acts of solidarity fit this mold - acts of what I call ‘private solidarity’ are not public and do not aim at producing social change. After describing paradigmatic cases of private solidarity, I defend an account of why such acts are themselves morally virtuous and what role they can have in moral development.

This Article draws attention to a conceptual point that has been overlooked in recent discussions about the theoretical foundations of contract law. I argue that, rather than enforcing the obligations of promises, contract law concerns complaints against promissory wrongs. This conceptual distinction is easy to miss. If one assumes that complaints arise whenever an obligation has been violated, then the distinction does not seem meaningful. I show, however, that an obligation can be breached without giving rise to a valid complaint. (...) This Article illustrates the importance of this conceptual distinction by focusing first on the doctrine of substantive unconscionability. I claim that the doctrine can be best explained by the way in which a party who engages in exploitative behavior may lose her moral standing to complain. It is because such a party has lost her moral standing to complain that the law, through unconscionability doctrine, bars her from bringing a legal complaint. This explanation avoids the oft-issued charge of paternalism and it also offers benefits over an alternative state-oriented account developed recently by Seana Shiffrin. Using the conceptual distinction behind this account of unconscionability, this Article further argues that recent theoretical debates about the relationship between contract law and morality have been largely misconceived. Those debates have focused on whether contract law and morality impose parallel obligations. Once one appreciates the difference between imposing obligations and recognizing complaints, the comparison looks quite different. Contract law recognizes valid complaints against broken promises, much as morality recognizes moral complaints. (shrink)