Academia.edu no longer supports Internet Explorer.
To browse Academia.edu and the wider internet faster and more securely, please take a few seconds to upgrade your browser.
…
La justicia distributiva es el área de la filosofía que se encarga de abordar la distribución justa de los bienes materiales o recursos. En las últimas tres décadas, desde la publicación de La teoría de la justicia de Rawls, se produjo un verdadero estallido en la discusión de esta temática que poco a poco ha ido cediendo el protagonismo a otros problemas. Sin embargo, en América Latina la urgencia que la pobreza y la injusticia imponen a nuestras sociedades, hace que la distribución de bienes, las políticas impositivas y los criterios de compensación ocupen el primer plano de nuestras preocupaciones. Este libro pretende responder a la búsqueda de justicia demandada por nuestras sociedades; para ello se ha tomando como guía a la propuesta de igualdad de recursos de Ronald Dworkin. En tal tarea, la autonomía del sujeto y su dignidad oficiará de parámetro en la construcción de criterios distributivos y compensatorios. Para ello se procesará una minuciosa discusión con propuestas como las de Rawls, Cohen, Roemer, Nussbaum, Arneson y Sen, cuyos aportes han posibilitado concluir que una teoría de justicia distributiva que conjugue criterios de medios y capacidades es la mejor propuesta para operar como guía en el diseño de políticas públicas que aseguren lo más valioso que tiene una sociedad: la dignidad de las personas.
EUCR, 2022
Encuentros con el mundo chino. Lecturas desde la sinología hispanoamericana contemporánea. Editado con la colaboración de Lai Sai Acón Chan. San José: Editorial de la Universidad de Costa Rica, Colecciones del Pacífico, Colección Estudios sobre el Mundo chino, Serie CIECH, 2022. Dos volúmenes: Tomo I. Historia y Filosofía (371 págs. 978-9930-608-26-5), y Tomo II. Migraciones y Relaciones transpacíficas (319 págs. ISBN: 978-9930-608-30-2).
La utilización del término almacén de distribución (o almacén de zona o centro de distribución) se ha empleado aquí, básicamente, para diferencia este tipo de almacenes de los que sirven primordialmente para el mantenimiento de mercancías. Las diferencias entre ambas clases de almacén se reducen al énfasis puesto en cada caso en las distintas actividades de almacenamiento y en el tiempo que permanecen los productos en ellos. En un almacén de mantenimiento la mayor parte del espacio está dedicado al almacenamiento semipermanente o a largo plazo. En cambio, en el almacén de distribución, la mayor parte del espacio está reservado al almacenamiento a corto plazo, dando una mayor atención a facilitar y a dar rapidez al flujo del producto dentro del mismo. Como es lógico, muchos almacenes operan combinando ambas funciones.
Climate change over the past thousands of years is undeniable, but debate has arisen about its impact on past human societies. The decline and even collapse of complex societies in the Americas, Africa and the Eurasian continent has been related to catastrophic shifts in temperature and precipitation. Other scholars, however, see climate change as potentially hastening endogenous processes of political, economic and demographic decline, but argue that complex societies did not fall victim to climate alone. In other words, a debate has arisen concerning the nature and scope of climatic forces on human society and the extent of resilience within complex societies to deal with adverse changes in natural circumstances. The debate so far has shown that the role of long-term climate change and short-term climatic events in the history of mankind can no longer be denied. At the same time, the realization has also emerged that further study must go beyond global patterns and general answers. Diversity governs both climate change and human society. Hence, furthering our understanding of the role of climate in human history requires complex theories that combine on the one hand recent paleoclimatic models that recognize the high extent of temporal and spatial variation and, on the other, models of societal change that allow for the complexity of societal response to internal and external forces.
Dintre toate procesele de resurse umane care pot fi dezvoltate in cadrul organizatiilor, procesul de motivare ocupa un loc central deoarece, intr-o masura sau alta, toate celelalte deriva din buna functionare a acestuia Motivarea reprezinta procesul prin care angajatii sunt directionati sa lucreze in vederea atingerii obiectivelor stabilite ale organizatiei, modul in care se realizeaza aceasta motivare fiind inteles in mod diferit de angajati datorita viziunii subiective a fiecarui individ in parte. Funcţia de motivare are drept scop stimularea angajaţilor în obţinerea de performanţe. Ea începe cu recunoaşterea faptului că indivizii sunt unici şi că tehnicile motivaţionale trebuie să se adapteze la nevoile fiecărui individ. De ce este importantă motivaţia? Între motivaţie şi performanţă există o relaţie de condiţionare reciprocă.Spre deosebire de bani, materii prime sau alţi factori de producţie, oamenii reprezintă pentru firmă mult mai mult. Sistemul lor de nevoi, de valori, gradul lor de motivaţie şi satisfacţie vor determina întotdeauna performanţele individuale şi organizaţionale. De fapt, nici o organizaţie nu poate exista fără resursele umane care o alcătuiesc. Paradoxal însă, oamenii sunt totodată şi singurul activ care poate acţiona împotriva scopurilor organizaţiei. Fără a acorda prea multă importanţă resurselor umane din cadrul unei organizaţii, proprietarii sunt adesea prea orbiţi de obţinerea profitului, uitând sau neştiind ca acesta se poate mări, dacă motivaţia şi satisfacţia angajaţilor cresc. Costurile acestui obiectiv sunt mult mai mici decât pierderii determinate de nesatisfacţia angajaţilor. Firmele de prestigiu care au învăţat din timp lecţia despre "cum putem face din resursele umane o forţă" sunt acum în topul dezvoltării economice, aplică strategii antreprenoriale în managementul resurselor umane şi rămân, an de an, între firmele performante. Iată de ce, este mai important acum să acordăm atenţie capitalului uman, înainte ca firmele concurente să descopere slăbiciunile acestuia. De ce este importanta motivarea angajatilor? 1. In economia grea din zilele noastre, este foarte important să ai o forţă de muncă motivată, chiar mai important ca niciodată! 2. Un angajat motivat este un angajat productiv, iar un angajat productiv este unul profitabil! Vezi cum funcţionează? 3. Cand oamenii nu sunt motivaţi, ei devin mai puţin productivi, mai puţin creativi şi nu-şi mai dau interesul pentru companie. Acum mai mult ca niciodată, avem nevoie de oameni motivaţi! 4. De ce e aşa importantă motivaţia oamenilor? Simplu: ca să-ţi poţi continua activitatea! Păstrează acest lucru in minte şi iată cateva modalităţi prin care iţi poţi motiva angajaţii!
cfh1- Phải có phiếu công tác. Thực hiện đầy đủ các biện pháp an toàn trong phương án đã được duyệt, đặc biệt phải cắt điện, kiểm tra không còn điện bằng bút thử điện có cấp điện áp phù hợp, làm đầy đủ các bộ tiếp địa theo quy định. Phải cắt điện tất cả các đường dây giao chéo đi dưới đường dây cần thu hồi hoặc kéo dây mới. 2- Phải kiểm tra tình trạng cột, xà, sứ; phải chằng néo, hãm giữ cột, xà, dây dẫn trước khi cắt dây hoặc căng dây lấy độ võng. 3-Trong toàn bộ chiều dài khoảng dây cần thu hồi, phải tháo dây buộc cổ sứ hoặc đưa dây ra khỏi máng đỡ dây, gác dây dẫn lên xà hay đặt vào rãnh puly. 4-Nếu có đường dây rẽ nhánh nối với đoạn dây cần thu hồi như cáp muy-le vào hòm công tơ, nhánh rẽ cao thế v.v...cũng phải được tháo bỏ trước khi thu hồi dây. 5-Trước khi cắt dây cũ, phải dùng cáp thép hoặc thừng ni lông dài hơn chiều cao cột để hãm giữ, kéo dây vào phía xà mình đang ngồi, cắt dây bằng dụng cụ chuyên dùng rồi nhả dây hãm hạ từ từ dây dẫn cũ xuống đất. 6-Trường hợp rải dây mới trên mặt đất bằng phương pháp thủ công, người được giao nhiệm vụ đi xử lý dây dẫn bị vướng, bị chập phải đi ở phía góc ngoài của dây dẫn và phải đứng ở vị trí chắc chắn trước khi xử lý. 7- Trường hợp căng dây mới và lấy độ võng (kể cả trường hợp lấy dây dẫn cũ làm dây mồi để kéo rút dây mới). Tại mỗi vị trí cột phải có 01 puly, khi đã đưa dây dẫn vào puly, trước khi lấy độ võng phải nối đất hai đầu khoảng dây cần lấy độ võng để ngăn ngừa điện áp cảm ứng và điện áp sét.
Policy learning is commonplace in the public policy literature but, the question whether it qualifies as analytical framework on the policy process has not been addressed systematically yet. We therefore appraise learning as analytical framework in relation to four standards: assumptions and micro-foundations; conceptual apparatus; observable implications; normative applications. We find that policy learning meets the four standards, although its theoretical leverage varies across them. Since we are not aware of theories of the policy process that meet all the standards all the time, we conclude that policy learning fares reasonably well and it’s worth-investing intellectual resources in this field.
А.В.Циммерлинг. Простота денотации. Об "общефактическом значении" как части грамматической номенклатуры // Грамматические процессы и системы в синхронии и диахронии. М., ИРЯ РАН, 4-6.06.2024, 2024
This is an extended presentation of my talk given 04 June 2024. I argue that the so-called 'general-factual meaning' of the Russian imperfective is misconceived and wrongly tagged. The notion of 'general fact' does not make any sense. Despite its label, the GF-IMPERF typically refers to particular events that took place in the past. Forget the theory that Russian has a special imperfective construction allegedly refering to the unique situation. The GF-IMPERF always conveys the meaning 'p occurred at least once". There is no such a thing as 'simple denotation' (a term coined by J.Forsyth), the GF-IMPERF cannot be analyzed as the absence of meaning or the negation of the perfective meaning.
2023
This paper explores possible correlations in socio-political and socio-theological views between the 15th century Slav thinker Peter Chelčický and the early Mennonite movement of the 16th century. To that end, three main focal points in the works of Peter Chelčický are distilled in §4.1.2, after a brief biography is given in §4.1.1. It turns out that these focal points entail a stance on non-violence, a critique toward the societal threefold structure of nobility-clergy-labourers, and that these focal points flow forth directly from Peters (biblicistic) theology. In §4.2 a brief characteristic is given of the early Mennonite movement, both surrounding the events in Münster and pre-Münster in, especially, the Swiss context. It turns out that from the early Mennonite days, a stance on non-violence is accompanied by societal critique, both on the Church and on the governing body. In §5 a discussion is brought on whether the early Mennonite movement was influenced by Peter Chelčický. It turns out that the correlations between the two when it comes to non-violence and societal critique, match one on one. Whether these correlations are actually causations, i.e.: whether Peter Chelčický actually influenced the early Mennonite movement, is a topic for further research.