văicăreală
Etimologie
Din a (se) văicări + sufixul -eală.
Pronunție
- AFI: /vəj.kə're̯a.lə/
Substantiv
| Declinarea substantivului văicăreală | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | văicăreală | văicăreli |
| Articulat | văicăreala | văicărelile |
| Genitiv-Dativ | văicărelii | văicărelilor |
| Vocativ | văicăreală | văicărelilor |
- (pop. și fam.) faptul de a se văicări; zgomot făcut de cel care se văicărește; tânguire, lamentare, plânset.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online