Limbaj de programare

Un limbaj de programare este un limbaj formal de expresii și reguli (sau tehnici) valide de formulare a instrucțiunilor pentru un computer. Un limbaj de programare are definite un set de reguli sintactice și semantice^[1]. El dă posibilitatea programatorului să specifice în mod exact și amănunțit acțiunile pe care trebuie să le execute calculatorul, în ce ordine și cu ce date. Specificarea constă practic în întocmirea/scrierea programelor necesare ("programare").

Categorii

După paradigma programării
- limbaje ezoterice, ex. Brainfuck
- limbaje procedurale; ex. C, Java, Perl
- limbaje funcționale: ex. ML, Haskell
- limbaje pentru programarea logică ex. Prolog, DATALOG
- limbaje mixte: ex.LISP oferă un amestec heteroclit și netipizat de programare imperativă și programare funcțională
După nivelul de abstractizare (care printre altele corespunde cu ușurința cu care programele pot fi citite și înțelese de către programatori):
- limbaje de generația întâi: limbajele cod-mașină (limbaje mașină)
- limbaje de generația a doua: limbajele de asamblare
- limbaje de generația a treia: limbaje de nivel înalt^[2], cum ar fi C-ul (și toate derivatele sale: C++, Java, ...), Pascal, Fortran ș.a.
- limbaje de generația a patra: limbajele neprocedurale, orientate pe rezolvarea unei anumite clase de probleme: SQL ^[3] ș.a.
- limbaje de generația a cincea: limbaje utilizate în domenii precum logica fuzzy, inteligența artificială sau și rețelele neuronale: Prolog, LISP ș.a.
După vechime
- Limbaje din secolul XX; ex. LISP și FORTRAN din anii '50
- Limbaje din ultimul deceniu al secolului XX până în prezent; ex. Haskell, Ruby, Brainfuck, limbajul D^[4]

Execuție

Pentru executarea unui program scris într-un limbaj oarecare, există, în principiu, două abordări: compilare sau interpretare. La compilare, compilatorul transformă programul-sursă în totalitatea sa într-un program echivalent scris în limbaj mașină, care apoi este executat. La interpretare, interpretorul ia prima instrucțiune din programul-sursă, o transformă în limbaj mașină și o execută; apoi trece la instrucțiunea doua și repetă aceleași acțiuni ș.a.m.d.^[5]

Unele limbaje se pretează bine la compilare; de exemplu limbajele clasice: Pascal, Fortran, C. Altele sunt cu predilecție interpretate, de ex. BASIC, PHP, SQL. Multe limbaje moderne combină compilarea cu interpretarea: codul sursă este compilat într-un limbaj binar numit bytecode, care la rulare este interpretat de către o mașină virtuală. De remarcat faptul că unele interpretoare de limbaje pot folosi compilatoare așa-numite just-in-time, care transformă codul în limbaj mașină chiar înaintea executării.

Listă de limbaje de programare

Limbaje generale

Limbaje care pot fi folosite (cel puțin teoretic) la rezolvarea oricărui tip de probleme:

TEO (Basic)
Alen (variantă modificată a limbajului TEO)
BASIC (QuickBasic, GW-BASIC, Visual Basic)
C
C++
C#
Clips
Cobol
D
Fortran
Haskell
Java
JavaScript
LISP
Pascal (și ObjectPascal, folosit de Borland Delphi)
Perl
PHP
Prolog
Python
Ruby
Seed7
Scriptol
Tcl/TK
MATLAB
SmallTalk
Borland Delphi
Algol
Simula

Limbaje specifice

Limbaje cu un scop bine definit - de obicei interacțiunea cu un anumit program sau sistem.

ActionScript - limbajul de scripting folosit de Adobe Flash
ASP (și ASP.NET) - pentru scripting web
FoxPro (FoxPro, Visual FoxPro)
MIVA SCRIPT
SQL - pentru interacțiunea cu bazele de date relaționale

Legături externe

Wikţionar

Caută „Limbaj de programare” în Wikționar, dicționarul liber.

Wikibook Regal:Programmierung are o pagină despre subiectul: Programmierung

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Programmiersprachen

99 Bottles of Beer (engleză)

Note

^ https://www.computerhope.com/jargon/p/proglang.htm Arhivat în 20 februarie 2016, la Wayback Machine. Limbaj de programare
^ „High Level Language”.
^ Is SQL a legitimate programming language? https://www.techrepublic.com/article/is-sql-a-legitimate-programming-language/
^ Cade Metz (07 iulie 2014). „The Next Big Programming Language You've Never Heard Of”. Wired (revistă). Condé Nast. Accesat în 25 iulie 2014. Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
^ https://www.programmerinterview.com/index.php/general-miscellaneous/whats-the-difference-between-a-compiled-and-an-interpreted-language/

Vezi și

[1] ttps://www.computerhope.com/jargon/p/proglang.htm Arhivat în 20 februarie 2016, la Wayback Machine. Limbaj de programare

[2] „High Level Language”.

[3] Is SQL a legitimate programming language? https://www.techrepublic.com/article/is-sql-a-legitimate-programming-language/

[4] Cade Metz (07 iulie 2014). „The Next Big Programming Language You've Never Heard Of”. Wired (revistă). Condé Nast. Accesat în 25 iulie 2014. Verificați datele pentru: |date= (ajutor)

[5] ttps://www.programmerinterview.com/index.php/general-miscellaneous/whats-the-difference-between-a-compiled-and-an-interpreted-language/

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]