Județul Dolj

Dolj

— Județ —

Stemă

Dolj (România)

Poziția geografică în România

Coordonate: 44°10′N 23°42′E / 44.17°N 23.7°E

Reședință

Componență

municipii
orașe
Comune

Guvernare

- președinte al Consiliului Județean Dolj[*]

Dorin-Cosmin Vasile[*]

(PSD, 2020)

- Prefect

Dan Diaconu (din 2022)

Suprafață

- Total

7,414 km²

Populație (2011)

- Total

735,335 locuitori

- Densitate

83,4 loc./km²

Fus orar

UTC+2

Prefix telefonic

51

Indicativ autovehicule

DJ

Locul după populație

7

Prezență online

https://www.cjdolj.ro/
GeoNames

OpenStreetMap relation

Harta României cu județul Dolj indicat

Dolj este un județ situat în sud-vestul regiunii istorice Oltenia din România, aflat în zona cea mai mănoasă (fertilă) și roditoare a Câmpiei Române, într-o zonă ce a oferit, de-a lungul timpului, condiții de climă și mai ales sol dintre cele mai prielnice. Reședința sa este municipiul Craiova.

Descriere geografică

Privit în ansamblul teritorial al României, Doljul are o poziție sudică-sud-vestică, axată pe cursul inferior al râului Jiu de la care își trage numele (Jiul de Jos sau Doljiu). Teritoriul județului se întinde între 43°43' și 44°42' latitudine nordică și, respectiv, 22° 50' și 24° 16' longitudine estică, adică pe aproximativ un grad latitudinal și un grad și jumătate longitudinal.

Doljul este învecinat cu județele: Mehedinți la vest, Gorj și Vâlcea la nord, Olt la est și fluviul Dunărea la sud, pe o lungime de circa 150 km, distanță ce constituie o parte din granița naturală a României cu Bulgaria.

Suprafața totală este de 7.414 kmp și reprezintă 3,1% din suprafața țării. Din acest punct de vedere Doljul se situează pe locul 7 între unitățile administrativ-teritoriale ale României.

Județul Dolj aparține zonei climatice temperate, cu influențe mediteraneene datorită poziției sud - vestice. Poziția și caracterul depresionar al terenului pe care îl ocupă, în apropiere de curbura lanțului muntos carpato-balcanic, determină, în ansamblu, o climă mai caldă decât în partea centrală și nordică a țării, cu o medie anuală de 10-11.5 °C.

Relieful județului cuprinde zona de luncă a Dunării, câmpia și zona de deal. Altitudinea crește de la 30 la 350 m față de nivelul mării, din sudul spre nordul județului, formând un larg amfiteatru deschis spre soare. Relieful apare ca niște trepte plate care se ridică sub formă de piramidă din lunca Dunării spre dealurile Amaradiei, de la 30 până la 350 m deasupra nivelului mării. Merită menționat existența în sudul județului a celei mai mari suprafețe nisipoase din țară, în paralel cu un număr impresionant de lacuri formate fie de revărsările Dunării, fie de acumulările de precipitații. După aspectul general predominant al reliefului, Doljul poate fi considerat un județ de câmpie, iar după agentul principal care a generat formele de relief de pe cea mai mare parte a teritoriului său se încadrează perfect în categoria județelor dunărene.

Rețeaua hidrografică este reprezentată de Dunăre care curge între Cetate și Dăbuleni, de Jiu care străbate județul de la Filiași la Zăval pe o distanță de 154 km și de lacuri și iazuri (Lacul Bistreț, Fântâna Banului, Maglavit, Golenți, Ciuperceni).

O mare parte din sudul județului este acoperită de lanuri bogate, vegetația fiind specifică zonei de stepă. În trecut, Câmpia Olteniei era acoperită de păduri de stejar care alternau cu tufărișuri. Influențele climatice și intervenția omului au determinat modificarea învelișului vegetal. În zona Ciupercenii Noi și Apele Vii se întind păduri de salcâm, iar la Verbița, Murgași și Braniște predomină pădurile întinse de stejar.

Fauna terestră și acvatică a suferit modificări generate de vânatul și pescuitul abuziv, multe dintre speciile care populau teritoriul județului Dolj supraviețuind în număr mic sau dispărând cu totul. Dintre speciile care populează regiunile de luncă predomină lișița, barza, egreta precum și unele specii de rozătoare.

Populația județului este de 618.335 locuitori, reprezentând 2,7 % din populația țării.

Stema județului Dolj

Este adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 626 din 29 mai 2003 și publicată în Monitorul Oficial nr. 416 din 13 iunie 2003.

Stema județului se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat și retezat. În cartierul unu, în câmp roșu, un leu rampant, încoronat, de aur, armat și limbat cu negru, ținând o sabie de aur, în pal. În cartierul doi, în câmp roșu, un snop de grâu, de aur. În cartierul trei, în câmp albastru, un pește de argint, orientat spre dreapta.

Leul este vechiul simbol al Olteniei, ca provincie istorică românească, și este un corolar al virtuților locuitorilor acestor meleaguri. Snopul de grâu reprezintă bogăția acestui județ și ocupația tradițională a locuitorilor săi. Peștele este un element heraldic tradițional, înscris în vechea stemă interbelică a județului, și reprezintă bogăția apelor acestei zone, iar prin extrapolare poate deveni un simbol al agilității oamenilor de pe aceste meleaguri.

Istorie

Dolj, în varianta veche - Doljii - își are originea în limba slavonă (Dole=Jos la care se adaugă Jii, rezultând Doljii, adică Jiul în Aval sau Jiul de Jos. La țară, bătrânii mai spun încă Jii în loc de Jiu. Jii este pluralul numelui Jiu, format prin unirea Jiului de Vest cu Jiul de Est care se unesc la Aninoasa, lângă Petroșani, Județul Hunedoara). Regula se aplică și în cazul Județului Gorj - Gorjii în varianta veche (Gore=Sus - Gorjii = Jiul în Amonte, Jiul de Sus). Prefixele, respectiv adverbele "gore" și "dole" (sus, jos) s-au păstrat în limba română doar în aceste două toponime - Gorj și Dolj, ele rămânând însă de bază în sârbo-croată.

Descoperirile arheologice au relevat că teritoriul Doljului a cunoscut o locuire autohtonă neîntreruptă încă din era paleolitică. Cea dintâi mențiune documentară datează din 1444, sub denumirea de Județul de Baltă, așezat în Câmpia Dunării și se întindea de la Balta Blahnița, aflată azi pe teritoriul județului Mehedinți, pâna la actuala comună doljeană, Bistreț.

Descoperiri de ultima oră (mai 2003) au relevat că localitatea Craiova, capitala județului, în afara denumirii antice, Pelendava, a mai purtat în secolele VII-VIII denumirea latină Ponsiona (pod peste Jiu), denumire aflată pe o inscripție găsită pe un fragment de stelă în apropierea castrului Pelendava, datată din secolul al VII-lea, a primit o confirmare de extremă importanță, într-o hartă alcatuită în preajma bătăliei de la Nicopole (1396), inclusă într-un manuscris ce se păstrează la Biblioteca Națională de la Paris. Aceast document, relevat istoriografiei românești, prin bunăvoința ministerului francez al cultelor, probează continuitatea așezării Craiovei cel puțin între secolele VII-XII (preajma bătăliei de la Nicopole). Existența unui centru administrativ in zonă probează existența unei vieți destul de înfloritoare pe aria județului Dolj.

După o perioadă medievală înfloritoare, datorată situarii Marii Bănii a Olteniei pe teritoriul județului, la Craiova, a urmat o perioadă de tulburări sociale și politice în secolul al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea când teritoriul județului Dolj, împreună cu cea mai mare parte a Olteniei, este disputat între români, otomani, austrieci și ruși.

Evenimentele politico-sociale petrecute în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, unirea principatelor, obținerea independenței, Marea Unire, reformele agrare au creat condiții favorabile dezvoltării economiei.

Populația

Dolj - evoluția demografică

Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Administrația publică

Județul Dolj este administrat de un consiliu județean format din 36 consilieri. În urma alegerilor locale din 2024, consiliul este prezidat de Dorin-Cosmin Vasile[*] de la PSD, iar componența politică a Consiliului este următoarea:^[1]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Social Democrat	21
	Partidul Național Liberal	9
	Alianța pentru Unirea Românilor	3
	Uniunea Salvați România	1
	Partidul Mișcarea Populară	1
	[[:Forța Dreptei\|Forța Dreptei]]	1

Diviziuni administrative

Articol principal: Listă de localități din județul Dolj.

Județul este format din 111 unități administrativ-teritoriale: 3 municipii, 4 orașe și 104 comune. Lista de mai jos conține unitățile administrativ-teritoriale din județul Dolj.

Stemă	Nume	Tip de localitate	Populație
Municipii și orașe
	Băilești	municipiu	17.437
	Calafat	municipiu	17.336
	Craiova	municipiu reședință de județ	269.506
	Bechet	oraș	3.657
	Dăbuleni	oraș	12.175
	Filiași	oraș	16.900
	Segarcea	oraș	7.019
Comune
	Afumați	comună	2.633
	Almăj	comună	1.974
	Amărăștii de Jos	comună	5.520
	Amărăștii de Sus	comună	1.703
	Apele Vii	comună	2.112
	Argetoaia	comună	4.382
	Bistreț	comună	4.356
	Botoșești-Paia	comună	809
	Brabova	comună	1.550
	Braloștița	comună	3.684
	Bratovoești	comună	3.313
	Breasta	comună	3.906
	Brădești	comună	4.431
	Bucovăț	comună	4.213
	Bulzești	comună	1.590
	Bârca	comună	3.689
	Calopăr	comună	3.723
	Caraula	comună	2.423
	Carpen	comună	2.375
	Castranova	comună	3.394
	Catane	comună	1.832
	Celaru	comună	4.593
	Cernătești	comună	1.929
	Cerăt	comună	4.226
	Cetate	comună	5.368
	Cioroiași	comună	1.595
	Ciupercenii Noi	comună	5.274
	Coșoveni	comună	3.237
	Coțofenii din Dos	comună	2.337
	Coțofenii din Față	comună	1.904
	Cârcea	comună	3.424
	Cârna	comună	1.363
	Călărași	comună	5.977
	Daneți	comună	6.257
	Desa	comună	4.740
	Dioști	comună	3.054
	Dobrești	comună	2.443
	Dobrotești	comună	1.733
	Drăgotești	comună	2.174
	Drănic	comună	2.738
	Fărcaș	comună	1.951
	Galicea Mare	comună	4.268
	Galiciuica	comună	1.512
	Ghercești	comună	1.690
	Ghidici	comună	2.408
	Ghindeni	comună	1.936
	Gighera	comună	3.131
	Giubega	comună	2.036
	Giurgița	comună	2.883
	Gogoșu	comună	723
	Goicea	comună	2.760
	Goiești	comună	3.113
	Grecești	comună	1.706
	Gângiova	comună	2.478
	Izvoare	comună	1.643
	Ișalnița	comună	3.770
	Leu	comună	4.824
	Lipovu	comună	3.313
	Maglavit	comună	4.875
	Malu Mare	comună	3.780
	Melinești	comună	3.890
	Mischii	comună	1.760
	Moțăței	comună	6.935
	Murgași	comună	2.508
	Mârșani	comună	4.745
	Măceșu de Jos	comună	1.338
	Măceșu de Sus	comună	1.348
	Negoi	comună	2.235
	Orodel	comună	2.731
	Ostroveni	comună	5.062
	Perișor	comună	1.746
	Pielești	comună	3.609
	Piscu Vechi	comună	2.499
	Plenița	comună	4.686
	Pleșoi	comună	1.395
	Podari	comună	6.909
	Poiana Mare	comună	10.740
	Predești	comună	1.905
	Radovan	comună	1.432
	Rast	comună	3.343
	Robănești	comună	2.395
	Rojiște	comună	2.421
	Sadova	comună	7.976
	Scăești	comună	2.139
	Seaca de Câmp	comună	1.965
	Seaca de Pădure	comună	1.042
	Secu	comună	1.140
	Siliștea Crucii	comună	1.609
	Sopot	comună	1.836
	Sălcuța	comună	2.319
	Teasc	comună	3.253
	Terpezița	comună	1.673
	Teslui	comună	2.432
	Tălpaș	comună	1.262
	Unirea	comună	3.814
	Urzicuța	comună	3.128
	Valea Stanciului	comună	5.642
	Vela	comună	1.943
	Verbița	comună	1.342
	Vârtop	comună	1.658
	Vârvoru de Jos	comună	2.955
	Întorsura	comună	1.508
	Șimnicu de Sus	comună	4.627
	Țuglui	comună	2.834

Turism

Absența peisajelor naturale și transformările antropice determină un potențial turistic redus, dar care recompensează prin obiectivele turistice și arhitectonice din principalele orașe

Rezervații naturale și monumente ale naturii

Pădurea Ciurumela de la Poiana Mare - Este o rezervație forestieră, cu salcâmi bătrâni, apreciată pentru conținutul lemnos și dimensiunile arborilor, unici în Europa. Rezervația forestieră se află pe partea dreaptă a drumului național Calafat – Bechet – Cernavodă, la circa 5 km de comuna Poiana Mare. Pădurea de salcâm care formează rezervația are o vechime de peste 90 de ani și se întinde pe o suprafață de 8 ha.
Punctul fosilifer Bucovăț - În comuna Bucovăț se întinde pe o suprafață de 4 ha, un important punct fosilifer, cu o bogată faună fosilă de cochilii de moluște, care datează din Pleistocenul terminal, etajul Romanian, descoperit în anul 1949. Datorită cercetărilor și studiilor publicate despre fauna fosiliferă de moluște existentă aici, zona este ocrotită de lege.
Rezervația ornitologică de la Ciupercenii Noi (la sud de Calafat) - În apropiere de comuna Ciupercenii Noi se întinde pe o suprafață de 500 ha un colț de luncă care a fost declarată rezervație ornitologică în anul 1971. Aici trăiesc peste 140 de specii de păsări, unele rare, printre care se numără barza neagră, egreta mică, rața pestriță, lișița, codobatura albă, stârcul roșu etc. Este singurul loc din lunca Dunării care a rămas neîndiguit.
Rezervația de bujori sălbatici de la Plenița - Este unică în Romania.
Păduri - Zona Doljului este presarată cu numeroase păduri cum sunt cele de la Coșoveni (o zonă de vanatoare de căpriori și fazani la 10 km de Craiova pe DN 6), Radovan (la 30 km de Craiova) sau de la Braniște (cu stejar brumăriu).
Parcul Nicolae Romanescu din Craiova - Realizat după planurile arhitectului francez E. Redont între anii 1900 – 1903, este unul dintre cele mai mari parcuri din țară (cu o suprafață de 90 ha). Aici au fost amenajate sere, un lac cu insule, statui și un frumos pod suspendat.

Personalități

Note

^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020”. Autoritatea Electorală Permanentă. Arhivat din original (Json) la 16 ianuarie 2021. Accesat în 2 noiembrie 2020.

Lectură suplimentară

Județul Dolj, Lucian Badea, Alexandra Ghenovici, Ed. Acad. Republicii Socialiste România, 1974
Dicționarul istoric al localităților din Județul Dolj, Cezar Avram, Editura Alma, 2004
Zona etnografică Dolj, Ștefan Enache, Teodor Pleșa, Editura Sport-Turism, 1982
Ghidul bibliotecilor publice din județul Dolj, Rodica Păvălan, Editura Sitech, 2007