Sari la conținut

Eleșteele Iernut – Cipău

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Eleșteele Iernut – Cipău
Arie de Protecție Specială Avifaunistică (SPA)
Harta locului unde se află Eleșteele Iernut – Cipău Arie de Protecție Specială Avifaunistică (SPA)
alt=Harta locului unde se află Eleșteele Iernut – Cipău Arie de Protecție Specială Avifaunistică (SPA)
Localizarea sitului pe harta țării
Poziția Județul Mureș
 România
Cel mai apropiat orașIernut
Coordonate46°26′25″N 24°15′36″E () / 46.44028°N 24.26000°E[1]
Suprafață454 ha
BioregiuneContinentală
Înființare2007
Cod Natura 2000ROSPA0041

Eleșteele Iernut – Cipău (în maghiară Radnóti és maroscsapói halastavak) alcătuiesc o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică - SPA) situată în centrul Transilvaniei, pe teritoriul administrativ al județului Mureș[2].

Aria naturală se află în partea vestică a județului Mureș (pe teritoriul vestic al orașului Iernut și cel sud-vestic al satului Cipău) și este străbătută de drumul național DN15, care leagă municipiul Târgu Mureș de Luduș[3].

Zona Eleșteelor de la Iernut – Cipău a fost declarată Arie de Protecție Specială Avifaunistică prin Hotărârea de Guvern nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[4] și se întinde pe o suprafață de 454 hectare[5].

Aria protejată (încadrată în bioregiune geografică continentală) reprezintă o zonă de lacuri artificiale în lunca Mureșului (râuri, lacuri, mlaștini, turbării, terenuri arabile, pășuni, culturi, vegetație arboricolă) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (unele protejate prin lege)[6].

Stârc de noapte (Nycticorax nycticorax)

Printre speciile de păsări prezente în sit se află: rață fluierătoare (Anas penelope), rață lingurar (Anas clypeata), rață mare (Anas platyrhynchos), rață pestriță (Anas strepera), pescăruș albastru (Alcedo atthis), stârc cenușiu (Ardea cinerea), stârc roșu (Ardea purpurea), stârc de noapte (Nycticorax nycticorax), rață-cu-cap-castaniu (Aythya ferina), rața moțată (Aythya fuligula), rață roșie (Aythya nyroca), buhai de baltă (Botaurus stellaris), gâsca cu piept roșu (Branta ruficollis), barză albă (Ciconia ciconia), barză neagră (Ciconia nigra), chirighiță neagră (Chlidonias niger), chirighiță-cu-obraz-alb (Chlidonias hybridus), erete de stuf (Circus aeruginosus), sitarul de mal nordic (Limosa lapponica), becațină comună (Gallinago gallinago), cufundar mic (Gavia stellata), cufundar polar (Gavia arctica), piciorong (Himantopus himantopus), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio), sfrânciocul cu frunte neagră (Lanius minor), pescăruș râzător (Larus ridibundus)[7], pescăruș argintiu (Larus cachinnans), cormoran-mare (Phalacrocorax carbo sinensis), lopătar (Platalea leucorodia), ploier auriu (Pluvialis apricaria), corcodel mare (Podiceps cristatus), cresteț cenușiu (Porzana parva), ciocîntors (Recurvirostra avosetta), nagâț (Vanellus vanellus), corcodel mic (Tachybaptus ruficollis) sau ciocănitoarea de grădină (Dendrocopos syriacus)[8].

Căi de acces

[modificare | modificare sursă]

Legături externe

[modificare | modificare sursă]