Comuna Tarcău, Neamț
| Tarcău | |
| — comună — | |
 Trapeza Mănăstirii Daniil Sihastrul Tărcuța comuna Tarcău | |
  Tarcău Tarcău (România) | |
| Coordonate: 46°49′14″N 26°08′01″E / 46.82056°N 26.13361°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Neamț |
| SIRUTA | 124493 |
| Reședință | Tarcău |
| Componență | |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Tarcău[*] | Manole-Dănuț Fîrțală[*][1] (PNL, octombrie 2020) |
| Suprafață | |
| - Total | 400,52 km² |
| Altitudine | 392 m.d.m. |
| Populație (2021) | |
| - Total | 2.952 locuitori |
| Fus orar | UTC+2 |
| Cod poștal | 617445 |
| Prezență online | |
site web oficial  GeoNames | |
 | |
Modifică date / text  | |
Tarcău (în maghiară Tarkő) este o comună în județul Neamț, Moldova, România, formată din satele Ardeluța, Brateș, Cazaci, Schitu Tarcău, Straja și Tarcău (reședința).
Așezare
[modificare | modificare sursă]Comuna se află în sud-vestul județului, la limita cu județul Bacău în zona munților Tarcăului, pe malurile Bistriței și ale afluentului acesteia, Tarcăul. Este străbătută de șoseaua națională DN15, care leagă Piatra Neamț de Toplița[2]. Prin comună trece și calea ferată Bacău-Bicaz, care este deservită de halta de mișcare Tarcău Neamț. În zona comunei Tarcău se află rezervația faunistică Brateș, unde este protejat cocoșul de munte și rezervația forestieră Pădurea Goșman.[3].
Demografie
[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Tarcău
Români (92,85%)
Alte etnii (0,14%)
Necunoscută (7,01%)
Componența confesională a comunei Tarcău
Ortodocși (92,07%)
Alte religii (0,58%)
Necunoscută (7,35%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Tarcău se ridică la 2.952 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.062 de locuitori.[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (92,85%), iar pentru 7,01% nu se cunoaște apartenența etnică.[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,07%), iar pentru 7,35% nu se cunoaște apartenența confesională.[6]
Politică și administrație
[modificare | modificare sursă]Comuna Tarcău este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Manole-Dănuț Fîrțală[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||
|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 4 | |||||
| Partidul Național Liberal | 4 | |||||
| Uniunea Salvați România | 3 | |||||
| Alianța pentru Unirea Românilor | 2 | |||||
Istorie
[modificare | modificare sursă]La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna nu exista, ci doar satele Tarcău și Straja în cadrul comunei Pângărați.[8] Anuarul Socec din 1925 consemnează înființarea, în plasa Muntele din județul Neamț, a comunei Tarcău, cu 1242 de locuitori în satele Straja și Tarcău-Gheuca și în cătunele Lunca Strâmbului și Schitul Tarcău.[9] În 1931, satele componente ale comunei erau Ardeluța-Brateș, Lunca Strâmbului, Straja și Tarcău.[10]
În 1950, comuna a trecut în administrația raionului Piatra Neamț din regiunea Bacău. Satului Lunca Strâmbului i s-a schimbat în 1964 denumirea în cea de Lunca.[11] În 1968, comuna a revenit la județul Neamț, reînființat; tot atunci, satul Lunca a fost desființat și comasat cu satul Tarcău, la fel ca și alte mici sate apărute între timp.[12][13]
Monumente istorice
[modificare | modificare sursă]În comuna Tarcău se află mănăstirea Sihăstria Tarcăului (secolele al XIX-lea–al XX-lea), monument istoric de arhitectură de interes național. Ansamblul, aflat în satul Schitu Tarcău, cuprinde biserica de lemn „Duminica Tuturor Sfinților” (1828–1833), casele monahale (secolul al XIX-lea) și turnul-clopotniță (1868).
Potențial turistic
[modificare | modificare sursă]- Antropic
- Mănăstirea Sihăstria Tarcăului
- Muzeul de artă Iulia Hălăucescu - Satul Tarcău
- Mănăstirea Daniil Sihastrul Tărcuța
- Monumentul Eroilor - Satul Tarcău
- Natural
- Repezișurile Ianuș din Satul Cazaci și micul repeziș Piciorul Pascului
- Cascadele Frasin, Goșmanu, Răchitiș
- Cele 3 cascade de pe Bolovăniș și defileul acestuia, cheile Aței și defileul Tărcuței
Personalități născute aici
[modificare | modificare sursă]- Simion Mironaș (1965 - 2022), fotbalist.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ Google Maps – Comuna Tarcău, Neamț (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate”. Lege5.ro. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Pîngărați, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 741.
- ^ „Comuna Tarcău în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în .
- ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 279. .
- ^ „Decretul nr. 799 din 17 decembrie 1964 privind schimbarea denumirii unor localități”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
Lectură suplimentară
[modificare | modificare sursă]- Monografia comunei Tarcău județul Neamț cu 21 clișee în text, Gheorghe Verșescu, Editura Tip. românească "Gh. Asachi", Piatra-Neamț, 1942
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Pe urmele Vitoriei Lipan, 24 martie 2010, Irina Munteanu, Jurnalul Național
Imagini
[modificare | modificare sursă]-
Muzeul de artă Iulia Hălăucescu -
-
Școala -
-
-
Monumentul eroilor (detaliu) -
Monumentul eroilor (detaliu) -
Cascada Frasin -
Biserica Înălțarea Domnului din Brateș -
Cazaci -
Repezișurile Ianuș -
Schitu Tarcău -
Biserica de lemn „Duminica Tuturor Sfinților” (monument istoric) -
Turn clopotniță (monument istoric) -
Case monahale (monument istoric)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
