șuiera
Romanian
editAlternative forms
editEtymology
editInherited from Vulgar Latin *sūbilāre, from Latin sībilāre, present active infinitive of sībilō, or possibly influenced by fluiera. Compare Aromanian shuir, shuirari, Dalmatian sublar, Italian sobillare, Romansch tschüblar, dialectal French subler, Ligurian šwirá (attested in Rovegno), Ladin šüré.
Verb
edita șuiera (third-person singular present șuieră, past participle șuierat) 1st conj.
Conjugation
edit conjugation of șuiera (first conjugation, no infix)
infinitive | a șuiera | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | șuierând | ||||||
past participle | șuierat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | șuier | șuieri | șuieră | șuierăm | șuierați | șuieră | |
imperfect | șuieram | șuierai | șuiera | șuieram | șuierați | șuierau | |
simple perfect | șuierai | șuierași | șuieră | șuierarăm | șuierarăți | șuierară | |
pluperfect | șuierasem | șuieraseși | șuierase | șuieraserăm | șuieraserăți | șuieraseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să șuier | să șuieri | să șuiere | să șuierăm | să șuierați | să șuiere | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | șuieră | șuierați | |||||
negative | nu șuiera | nu șuierați |