Iohannis, la Summitul UE - Balcanii de Vest: Amenințarea Rusiei nu este una doar la adresa României / E nevoie de o coordonare a întregii regiuni / Consiliul European va adopta concluzii

În cadrul summitului, Klaus Iohannis va exprima "angajamentul României faţă de perspectiva europeană a regiunii, cu respectarea principiilor meritelor proprii şi a condiţionalităţilor stricte, precum şi în baza angajamentului partenerilor regionali faţă de valorile europene, ca expresie a orientării strategice, mai ales în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei".

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, Summitul UE - Balcanii de Vest se va concentra pe evaluarea implementării Planului de Creştere pentru această regiune şi pe eforturile de integrare regională, în contextul în care extinderea reprezintă principala investiţie geopolitică pe care Uniunea o poate realiza în vecinătatea sa.

DC News vă prezintă principalele declarații:

"Tocmai am ieșit dintr-o întâlnire bilaterală cu domnul Președinte Costa, cu care am discutat multe teme, prioritățile strategice de pe agenda Uniunii din următoarea perioadă, evident, și pot să spun că avem o viziune comună cu privire la importanța rezilienței și a unei orientări strategice a Uniunii Europene, pentru a putea gestiona toate provocările pe care le cunoaștem acum și toate provocările care, cu siguranță, vor veni și vor fi din ce în ce mai complexe în următorii ani.

Până la urmă este nevoie de o  abordare integrată și de găsirea unor instrumente și soluții pentru că oamenii asta așteaptă de la conducerea Uniunii Europene și de la conducerile naționale", a spus Klaus Iohannis.

• Un set de măsuri împotriva Rusiei

"Am discutat, în acest context, și despre setul de măsuri și instrumente pe care trebuie să le dezvoltăm pentru a combate interferența malignă a Rusiei în toate procesele care privesc Uniunea Europeană, sigur, în alegeri, în proceduri, în felul în care se creează politicile europene și politicile naționale și pentru a reduce expunerea noastră la aceste atacuri perfide, complexe, hibride", adaugă acesta.

• Ucraina trebuie implicată în orice discuție

"În această după-amiază, vom începe seria de reuniuni cu Summitul Uniunea Europeană-Balcanii de Vest. Vom avea o discuție despre instrumentele pe care le avem la dispoziție pentru a stimula integrarea regională, precum și, sigur, dezvoltarea economică și socială, dar și pentru a promova valorile noastre europene.

Mâine dimineață, când începe reuniunea Consiliului European, vom dezbate teme extrem de importante, cu accent pe Ucraina, Orientul Mijlociu, prevenirea și răspunsul la crize, la migrație, procesul de extindere a Uniunii și, nu este nou, dar este din ce în ce mai relevant, rolul Uniunii Europene în arhitectura globală.

În ceea ce privește Ucraina, eu voi reconfirma sprijinul României, pe toate palierele relevante, îndeosebi în ceea ce privește nevoile de apărare ale Ucrainei și cele energetice. Se discută mult despre negocierile de pace și cred că e bine să fim conștienți că orice negocieri de pace trebuie să respecte anumite principii.

În primul rând, nicio inițiativă internațională care privește pacea în Ucraina nu poate avea loc fără Ucraina, deci Ucraina trebuie implicată în orice discuție", a mai spus Klaus Iohannis.

• Republica Moldova are nevoie în continuare de sprijinul nostru

"În al doilea rând, Uniunea Europeană trebuie să rămână implicată îndeaproape în toate chestiunile care privesc securitatea noastră, a Uniunii Europene.

În acest context, voi accentua și faptul că Republica Moldova are nevoie, în continuare, de sprijinul nostru pentru a spori reziliența și stabilitatea țării și pentru eforturile sale de reformă pe calea sa europeană, inclusiv prin implementarea Planului de Creștere pentru Moldova, așa se numește. Vom adopta, mâine, Concluzii ale Consiliului European pe tema sprijinului pentru Republica Moldova pe aceste paliere, inclusiv al securității energetice".

• O amenințare nu doar la adresa României, ci și la adresa democrațiilor și a valorilor europene

"În ceea ce privește Orientul Mijlociu, vom analiza situația extrem de îngrijorătoare din întreaga regiune, Israel, Fâșia Gaza, Liban și, evident, noile evoluții din Siria.

Eu voi pleda pentru o poziționare coordonată, astfel încât Uniunea Europeană să își aducă propria contribuție la soluționarea acestor crize.

Apoi, voi informa membrii Consiliului European și cu privire la situația din România, ca urmare a interferențelor străine în procesul electoral, cu toate urmările, și voi sublinia că acest lucru nu este o amenințare doar la adresa României, ci la adresa democrațiilor și a valorilor europene, la modul cel mai general. Toate, repet, toate țările sunt expuse acestui risc.

Este evident, și voi spune acest lucru și în reuniune, că este necesară o coordonare eficientă la nivelul întregii Uniuni pe tema combaterii ingerințelor străine și a atacurilor hibride din partea Rusiei. Pentru a ne apăra și pentru a preveni aceste ingerințe trebuie să adaptăm și să dezvoltăm de urgență instrumente și mecanisme, nu putem să rămânem doar la nivelul „hai să discutăm cum să rezolvăm”, trebuie mers mult mai departe. Trebuie găsite instrumente concrete, proceduri corecte, mecanismele necesare pentru a ne putea apăra în fața acestor atacuri.

De altfel, inclusiv la solicitarea noastră, a României, Consiliul European va adopta concluzii pe tema combaterii interferențelor și activităților hibride ale Rusiei", a mai spus Klaus Iohannis.

• Uniunea Europeană înseamnă valori, principii, libertate, progres, securitate și prosperitate

"Reiau, aici la Bruxelles, mesajul pe care l-am mai enunțat în aceste zile: România este și va rămâne o țară cu o profundă vocație europeană și euroatlantică. România este o țară stabilă, solidă, o democrație responsabilă, un stat membru al Uniunii Europene și un partener de încredere. România este un stat pe care toți se pot baza. Pare puțin altfel decât ce am spus în fraza anterioară. Realitatea este și probabil ați urmărit că a fost recunoscută de partenerii americani, de Germania și alții, România a avut o problemă enormă și a făcut față. Reacția României a fost una imediată, puternică și corectă și de aceea eu sunt foarte încrezător în capacitatea României  de a rămâne stabilă, solidă, un partener și un membru de încredere.

Uniunea Europeană înseamnă valori, principii, libertate, progres, securitate și prosperitate pentru cetățenii europeni. Evident că Uniunea Europeană nu este un spațiu perfect, dar dacă noi nu ne demonstrăm, zi de zi, atașamentul față de interesele și de valorile comune și dacă nu ne implicăm pentru a gestiona crizele împreună, atunci nu vom putea construi un viitor mai bun.

Iar cetățenii noștri – fie că vorbim la nivel european sau vorbim strict de România – își doresc din partea clasei politice, pe bună dreptate, responsabilitate, atenție, efort, onestitate și preocupare reală. Poate că aceasta este lecția cea mai importantă – sper și pentru politicienii noștri de acasă – după lecția dură pe care am primit-o în ultimele săptămâni și după un an foarte complicat, cu multe alegeri care, în final, a rezolvat unele probleme și unele le-a amânat pe anul 2025", a mai spus Klaus Iohannis.

Inquam Photos / George Călin

***

Sesiune de întrebări și răspunsuri:

Jurnalist: Domnule Președinte, spuneți că a fost o măsură corectă cea luată de instituțiile statului, de Curtea Constituțională, practic, pentru că acolo am ajuns. Însă faptul că s-a ajuns exact în această ultimă instanță dovedește că alte instituții ale statului nu și-au făcut datoria. Faceți pe cineva culpabil, din acel moment al deciziei Curții Constituționale, ați luat măsuri sau ați cerut luarea unor măsuri ca să nu se mai ajungă și la următoarele alegeri în aceeași situație și care ar fi acestea?

Președintele României: Nu fac pe nimeni responsabil, pentru că intervenția a fost atât de subtilă și atât de complexă încât practic mare parte din ce s-a întâmplat a fost găsit după primul tur al alegerilor; nu tot. Au fost unele chestiuni care au fost observate dar, din păcate, situația și legile nu au fost suficiente și o să vă spun imediat de ce. Bunăoară, a fost un candidat care și-a făcut o campanie excesivă, care susține că a costat zero - nu crede nimeni, dar așa s-a declarat - pe o rețea socială. Pe rețele sociale, campaniile sunt frecvente, toată lumea își face campanii pe rețele sociale, dar acele rețele au obligația ca atunci când sunt alegeri să marcheze candidații. Se numește să îi dea un tag, un semn. Și atunci când nu mai este voie să facă campanie, rețeaua să oprească orice campanie. Biroul Electoral Central a somat acea rețea - TikTok - să oprească campania, că s-a terminat campania. Rețeaua a ignorat solicitarea BEC și astfel campania a continuat sâmbătă și duminică numai pe acest candidat, pentru că pentru ceilalți s-a aplicat regula și nu au mai avut campanie. Este o încălcare gravă a legislației electorale. Dar cum această rețea nu este cu baza nici în România, nici măcar în Europa, ci în China, rețeaua și-a permis pur și simplu se ignore ceea ce a solicitat Biroul Electoral Central, iar Biroul Electoral Central nu a avut niciun instrument să constrângă rețeaua, cum nici Europa n-are niciun instrument, dacă vrem să fim onești, să constrângă această rețea, fiindcă ea nu este bazată în Europa. Deci, sunt chestiuni care nu au avut pe moment soluție. Dar influența străină a fost găsită ulterior și trebuie să spun că aici am avut un sprijin semnificativ de la parteneri strategici, care au ajutat entitățile românești să găsească ce s-a întâmplat totuși. De aceea a durat câteva zile de la data alegerilor până când în Consiliul Suprem de Apărare a Țării s-a putut dezbate cu date, le-ați văzut, aceste chestiuni. Și atunci, să culpabilizăm pe cineva de la noi nu ne-ar duce, în această chestiune, probabil foarte departe. Este adevărat că, după părerea mea - n-am discutat-o cu politicienii din România - legislația trebuie îmbunătățită, trebuie să fie mai clar. Dacă Biroul Electoral Central constată că un candidat încalcă legea, trebuie să aibă instrumente să facă ceva, nu doar să someze și să se plângă că nu s-a respectat legislația. Și aici trebuie mult mai mult. Pe de altă parte, probabil este nevoie de o cooperare mai strânsă între autoritățile și instituțiile care se ocupă de cyberspace, îi zicem noi în ziua de astăzi, care înseamnă și internet, dar și, sigur, rețele sociale și așa mai departe. Fiindcă noi avem aceste instituții și ele cooperează în plan instituțional, dar în astfel de situații probabil este nevoie să fie mai aproape unii de alții. Este o problemă care trebuie discutată, și de asta am menționat și înainte, trebuie discutată în Uniunea Europeană și trebuie găsite soluții comune, pentru că nicio țară singură nu poate să rezolve aceste chestiuni.

***

Jurnalist: Dacă îmi permiteți să continui, avem garanția că la următoarele alegeri nu vor mai fi interferențe?

Președintele României: Deci noi avem lecția învățată și nu pornesc de la premisa că se va repeta ce s-a întâmplat prima dată, asta este ceea ce cred eu. Eu sunt convins că toată lumea va fi mult mai atentă și cred că următoarea rundă de alegeri se va desfășura în condiții de mai bună transparență.

***

Jurnalist: Bună ziua! Spuneați că multe dintre aceste informații ați reușit să le primiți în acele zile cu ajutor și extern, însă, dacă ne uităm în rapoartele pe care le-ați făcut publice din CSAT, de exemplu în raportul SIE, arată că de mai bine de doi ani au existat semnale, au existat informări trimise inclusiv către dumneavoastră în privința acestor acțiuni pe care Rusia le are în țările estice, inclusiv în România, și, mai mult de atât, spuneați că a fost o reacție imediată. De ce aceste documente nu au fost trimise în ziua respectivă către CCR tocmai pentru să nu ajungem la un tur care a fost aprobat, iar la o săptămână anulat?

Președintele României: Da, o să vă explic imediat de ce s-a ajuns aici și cum s-a ajuns aici. Da, este adevărat, nu numai SIE și în Consiliul European. Noi discutăm de ani de zile aceste chestiuni, deci nu este ceva ce am aflat alaltăieri. Dar de la a ști că există acest pericol până la a găsi concret ce s-a întâmplat este cale lungă și trebuie să înțelegem că nimeni dintre cei care ne atacă n-o face într-un mod transparent. Se ascund perfect în cyberspace, este aproape imposibil de găsit legătura și firul. Se folosesc de servere din toată lumea, se folosesc de servere care sunt conectate la alte servere, la alte servere. Deci să nu-și imagineze cineva că aceste atacuri se fac cu semnătură „cu dragoste din partea Estului”. Nu. Sunt foarte, foarte greu de documentat. Iar în cazul unor alegeri. Ok. Noi am creat entități specifice și în CSAT, care se ocupă exact de așa ceva, și toată lumea este conștientă că problema există, dar de la a cunoaște că există problema, până la a o preveni și până a remedia este de multe ori foarte complicat. Pentru că nu poate nimeni, nici CSAT, niciun serviciu, nu poate să înceapă să spioneze proprii politicieni. Am ajunge înapoi unde a fost înainte de '89. Fiecare are libertatea, dacă vrea să candideze, să-și facă campanie, să spună oamenilor ce vrea. Așa e în politică. Nu poți să vii și să interzici un candidat fiindcă vorbește ciudățenii în campanie; fiecare zice... dacă nu încalcă legea. Se pare că au fost și încălcări ale legii în zona de antisemitism, de propagandă legionară, care poate ar fi trebuit să fie urmărite mai îndeaproape. Probabil data viitoare așa se întâmplă. Dar, atenție, acesta este un lucru foarte, foarte serios și vreau să îl tratăm așa cum este: serviciile secrete nu au voie să urmărească politicienii în intern, pur și simplu, că am ajunge imediat înapoi la vechea securitate și așa ceva este inacceptabil. De aceea este cu atât mai complicat să urmărești aceste ingerințe, plus nu-și permite nimeni paușal să condamne campanii electorale, că e posibil să fi intervenit X și Y. Trebuie verificat, trebuie văzut și pe urmă, sigur, trebuie luate măsurile care se impun.

***

Jurnalist: Bun. Și de partea cu Curtea Constituțională. De ce?... Pentru că acestea au fost motivele pentru care CCR a anulat alegerile, documentele din CSAT, dar la o săptămână mai târziu, după ce inițial a aprobat primul tur.

Președintele României: CSAT nu are nicio atribuție în procesul electoral propriu-zis. Președintele în funcție nu are nicio atribuție în procesul electoral propriu-zis. Și atunci, eu am reacționat în momentul în care, de la servicii, am primit semnale că există o ingerință străină. Deci, atenție, CSAT a fost convocat pe ingerință străină, nu pe felul cum a mers campania. Aia nu-i treaba CSAT-ului. Însă CSAT trebuia să primească niște documente, trebuiau terminate niște investigații, înainte să vadă CSAT-ul ce se întâmplă de fapt. Şi asta a durat, cât a durat, patru zile. După care CSAT a făcut o comunicare, care a fost publică: că au existat ingerințe, că au fost atacuri cibernetice, că o rețea socială a avut un comportament nelegal și a favorizat net pe unul din candidați. Aceste lucruri au fost comunicate. Dar, probabil, în spațiul public încă există o anumită reticență față de ce comunică serviciile sau CSAT. Și la puțină vreme după aceea, un grup mare de organizaţii neguvernamentale a cerut desecretizarea acestor documente. Iar cei care au emis aceste documente au fost de acord, s-au pornit acțiunile, destul de complexe, de desecretizare, şi ele au fost făcute publice. După care a apărut o analiză mai aprofundată și la CCR, cu rezultatul pe care îl știm, cu anularea întregii proceduri de alegere a Președintelui României. Asta a fost evoluția. CSAT-ului îi este interzis să comunice concluzii și documente către alte entități decât cele specificate în legea CSAT și CCR nu este între cele care primesc din oficiu comunicări cu documente secrete. Aici fiind, cred că s-a înțeles întregul demers. A fost foarte complicat. Să nu-și imagineze cineva că, pur și simplu, ne-am hotărât: hai să vedem ce facem cu.... Asta nu poate să facă nici Președintele, nici CSAT-ul, asta poate să facă doar Parlamentul, care nu s-a preocupat de această chestiune. Au avut cu totul și cu totul alte preocupări, legate de avioane și de alte chestii.

***

Jurnalist: Spuneați că - e pe aceeași temă cu imixtiunile străine în procesul electoral - spuneați că noi avem lecția învățată în această privință. Puteți spune concret cu ce lecție învățată mergeți acum la partenerii din UE și în ce fel se pot lua măsuri, pentru că, dacă se ajunge la sancțiuni, până la urmă trebuie să fie identificate clar cei care s-au implicat în aceste imixtiuni și dacă ați vorbit sau veți vorbi cu partea rusă pe această temă?

Președintele României: Nu, cu partea rusă nu voi vorbi. Dar, cu partenerii din Consiliul European voi vorbi, le voi explica suficient de detaliat ce s-a întâmplat nu doar ca să înțeleagă pericolul imixtiunii ruse, ci și să înțeleagă că România a reacționat 100% corect și legal, fiindcă nu peste tot, în Europa, Curțile Constituționale au dreptul să intervină în alegeri. Dar în România, chiar în Constituție scrie - și numai pentru alegerile prezidențiale, nu pentru altele - Curtea Constituțională validează, deci, evident, poate la fel de bine să invalideze dacă constată nereguli grave și de această dată au fost nereguli grave. Și toate aceste lucruri trebuie explicate, fiindcă în fiecare țară procedurile sunt altele, rolurile instituțiilor sunt destul de diferite și vreau să fie foarte clar: România a reacționat perfect legal, constituțional, rapid și a înlăturat efectele unei imixtiuni străine grave. Și sper ca după această expunere pe care o voi avea, vor înțelege gravitatea acestor imixtiuni și potențialul distructiv al acestor imixtiuni în alegeri și atunci, probabil, se va acționa. Oricum, Comisia are deja toate documentele din România și a început, cum bine știți deja, o anchetă împotriva TikTok.

***

Jurnalist: Bună ziua! Domnule Președinte, după anularea alegerilor ați spus că veți rămâne în funcție până când va fi ales un nou președinte. Vreau să vă întreb dacă vă mențineți această afirmație sau dacă veți lăsa locul noului președinte al Senatului și dacă veți rămâne, când credeți că ar trebui organizate din nou alegerile prezidențiale, în ce perioadă?

Președintele României: Da, este foarte bine că mă întrebați acest lucru, pentru că am observat în spațiul public fel și fel de interpretări. Constituția noastră, în acest punct, este foarte clară și această situație este expres prevăzută în Articolul 82 din Constituție. Deci, nu este cumva o ingerință din partea mea în treburile constituționale, ci este articol de Constituție. Mandatul președintelui se încheie în momentul în care președintele nou ales depune jurământul. Punct, fără niciun fel de posibilitate de interpretare. Curtea Constituțională nu mi-a prelungit mie mandatul, cum eronat vehiculează unii politicieni, care probabil nu au avut timp să citească articol din lege, chit că e numai un rând. Curtea Constituțională a subliniat că există acest articol și acesta se aplică, atât. Deci, Curtea Constituțională de fapt, a spus: atenție, este lege și legea se aplică! Asta a spus Curtea Constituțională și asta fac eu. Eu nici nu pot să plec. Cum să plec dacă Constituția îmi spune că trebuie să stau? Nu este o alegere. Dacă aș pleca, ar trebui să plec prin demisie. Ori să plec prin demisie, sigur este posibil și acest lucru. Dar n-aș face-o fără o motivație extrem, extrem de solidă pentru un interes public. Nu pentru interesul unui politician sau altui politician care vrea să profileze împotriva mea. Aș face-o doar, repet, atunci când ar exista un interes public major, care altfel nu se poate rezolva. Deci, lucrurile sunt constituțional clare, sunt legal clare, dar evident, suntem în campanie electorală după campanie electorală și mulți politicieni încearcă să vehiculeze aceste chestiuni în așa fel încât să pară că ei sunt salvatorii națiunii - și eu, nu.

***

Jurnalist: Când credeți că ar trebuie organizate alegerile?

Președintele României: Eu cred că ar trebui organizate destul de repede. Nu cred că o tergiversare ar ajuta la ceva. Pe de altă parte nici nu m-am așteptat și nici nu s-a întâmplat ca guvernul care tocmai pleacă să clarifice această chestiune. Sper să se formeze, cât de repede este posibil, noul guvern și să abordeze cu celeritate această chestiune.

***

Jurnalist: Domnule Președinte, după ce Curtea Constituțională a decis anularea alegerilor, ați apărut, ați vorbit despre ingerințe străine, nu le-ați definit. Astăzi ați vorbit clar despre ingerința Federației Ruse. Întrebarea mea este cum v-ați raportat la Federația Rusă, ca instituții ale statului, de ce nu a fost convocat ambasadorul Federației Ruse, pentru a i se comunica, știu eu, nemulțumirea statului român pentru acest atac.

Președintele României: Noi știm ce s-a întâmplat, dar cum am spus înainte, este extrem de complicat, după proceduri diplomatice, să arăți cu degetul și să spui: voi ați fost. Ceea ce mă întrebați de fapt, este dacă există o procedură de atribuire, așa se numește. Ori în cyberspace și la atacuri maligne de acest fel atribuirea este foarte complicată. Pentru că ea se poate face numai dacă ai dovezi concrete și dovezi indubitabile. Or în cyberspace este foarte complicat de găsit ceva indubitabil. A fost o procedură unde un atac cibernetic a fost atribuit unui stat și cercetarea pentru acea atribuire a durat patru ani, dar, din felul în care s-a acționat, din modul în care s-a derulat întreaga acțiune de atacuri pe TikTok, conturi pe TikTok din Rusia, atac simultan pe toate serverele care au fost prinse în numărarea voturilor, care au fost respinse, în paranteză fiind spus, deci aceste acțiuni multiple nu pot fi executate de actori individuali sau de un grup sau de un partid. Ele au o astfel de amploare și complexitate că numai actori statali pot face așa ceva. În zona de servicii, aceste modele de comportament se cunosc foarte bine și se știe cine acționează în acest fel. Iar aici a fost Rusia.

***

Jurnalist: Când veți chema partidele politice la consultări și când estimați că membrii noului Guvern vor depune jurământul?

Președintele României: Știți bine că sunt negocieri în curs între partide. S-au declarat anumite lucruri, se pare că se lucrează pentru a forma o coaliție proeuropeană, dar, cum consultările sunt, în fond, cele pe care le convoc la Cotroceni, o fază destul de formală, nu vreau să invit partidele doar să ne vedem, ci vreau să invit partidele atunci când există o claritate în negocierile care se poartă, cel puțin în ceea ce privește o persoană care să-mi fie propusă pentru poziția de prim-ministru. În momentul în care ne dăm seama că s-a ajuns în acea etapă, voi convoca consultările. Bine ar fi să se miște repede, dar asta, sigur, depinde de cum se negociază între partide.

***

Jurnalist: În această seară, la reședința Secretarului General NATO, Mark Rutte, are loc o întâlnire cu Președintele Zelenski, la care, din câte știu, vor participa și liderii din Polonia, Marea Britanie, Franța, Italia. Discuția este pentru ajutorul pentru Ucraina, dar și acea idee, relativ recentă, în legătură cu trimiterea de trupe europene în Ucraina, în cazul încetării focului, pentru menținerea păcii. Aș vrea să știu, aș vrea să înțeleg de ce România nu este la această întâlnire care pare destul de importantă, iar România părea extrem de importantă pe Flancul de Est și aș vrea să știu care este poziția dumneavoastră în legătură cu această idee de a trimite trupe pentru menținerea păcii după o eventuală încetare a focului.

Președintele României: În ce privește trimiterea de trupe, nu s-a discutat cu mine, deci nu vă spun niciun fel de opinie. Dacă această chestiune va fi vehiculată la nivel de Consiliul European sau de NATO, în format „toți”, atunci, România va prezenta o opinie. Nu cred că este o temă care poate fi tratată așa, „en passant”, într-o întâlnire cum avem acum. Este o chestiune extrem de complexă și cu o greutate ieșită din comun. Știu de această întâlnire, am știut din capul locului. Nu cunosc cine a convocat statele care au fost convocate, respectiv pe alții nu i-a convocat. Mi se pare un pic neobișnuit, pentru că noi în NATO lucrăm în consens, nu pe grupulețe și nici pe bisericuțe. Dar cu siguranță vom ști foarte exact ce s-a discutat, pentru că știm despre ce se va discuta și la momentul oportun vom avea o poziție oficială față de aceste chestiuni. Nu cred că este o soluție grozavă să se discute aceste spețe complicate pe grupulețe.

***

Jurnalist: Bună ziua, domnule Președinte. Uniunea Europeană a intrat într-un nou ciclu politic. NATO preia de la SUA coordonarea sprijinului pentru Ucraina, cu puncte logistice, inclusiv în România. Aliații europeni se pregătesc pentru a doua administrație Trump la Casa Albă. Avem apelul lui Mark Rutte de a trece la o mentalitate de război, cu 3% din PIB pentru apărare și accelerarea producției militare. Războiul Rusiei în Ucraina intră într-o nouă fază, în care sunt testate formule de pace și garanții de securitate pentru Ucraina - le-ați menționat și dumneavoastră - iar Republica Moldova are și ea nevoie de arhitectură de securitate. În toate acestea, România are interese majore, ați expus și în răspunsurile anterioare. Cum vor fi influențate interesele de politică externă, de securitate ale României, de incertitudinea cu care se confruntă țara noastră, după anularea scrutinului prezidențial și anchetele privind ingerințele străine în alegeri?

Președintele României: România are, în toate aceste puncte, opinii bine cunoscute, pe care și eu le-am enunțat și împreună cu dumneavoastră și în formate de Consiliu European, în format NATO, în repetate rânduri. Noi avem o motivație clară pentru aceste linii și vom continua, dar este clar că, dacă apar noi abordări și noi teme, România își va forma o opinie și va participa proactiv și constructiv. Asta e tot ce pot să spun. În toate aceste chestiuni, România este bine poziționată și bine conectată. Chiar dacă astăzi nu participăm la acea discuție, suntem conectați. Aceasta este realitatea și, cu siguranță, dacă va fi cazul, anumite puncte din abordarea noastră de politică externă vor fi adaptate, dar toate vor fi adaptate conform interesului național.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News